Chiar şi aşa, nu avem parte de o iarnă foarte grea, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori, în anii trecuţi. Cea mai grea iarna  din sudul României, spre exemplu, a fost cea din 1953-1954.

Alte Articole

Imaginile care au făcut senzaţie pe internet. Un fermier nemulţumit ...

Dezastrul lăsat de potop pe litoral. Tone de apă pe faleza ...

Poliţia s-a răzgândit în cazul activistului bătut la Buzău. ...

Prin frecvenţa şi violenţa episoadelor de viscol, dar şi prin abundenţa ninsorilor din acea iarnă au fost stabilite mai multe recorduri meteorologice, între care se remarcă cel mai puternic viscol din ţara noastră, la începutul lunii februarie, când vântul în rafale a atins 126 km/h în Capitală.

„Marele Viscol”, aşa cum a rămas în istorie prima săptămână din luna februarie a anului 1954, a încremenit Bucureştiul şi întreaga Românie. Troienele au ajuns atunci chiar şi la 5 metri înălţime în sud-estul ţării.

Tramvaiele au rămas înțepenite zile întregi în mormanele de zăpadă, iar militarii au fost cei care au lucrat zi şi noapte la deszăpezire. Tot atunci, au fost aduse şi primele maşini speciale de deszăpezire de la o uzină din URSS. Oamenii au ieşit în stradă ca să ajute la deszăpezire, fie că erau femei, funcţionari sau muncitori ai fabricilor din Bucureşti.

Meteorologii îşi amintesc însă de un viscol şi mai puternic, cel din 4-7 ianuarie 1966, când  viteza vântului în zona Iaşi s-a apropiat de 200 de km/h. Dacă în următoarele nopţi mercurul din termometre va coborî până spre minus 20 de grade Celsius, să ne amintim că au fost şi ierni mult mai geroase.

Se remarcă iarna 1941-1942, cea mai geroasă a secolului trecut, când la multe staţii meteo din ţară s-au înregistrat recorduri termice negative. De altfel, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 1942, temperatura a scăzut sub minus 30 de grade Celsius la 27 de staţii meteorologice, culminând cu minima absolută pe teritoriul României, minus 38, 5 grade celsius, datează de exact 70 ani şi o zi.