Şarpanta este construcţia care închide casa şi o fereşte de intemperii, un element foarte important în construcţia unei case. Pentru o casă cu o suprafaţă de aproximativ 100 de metri pătraţi, dacă se apelează la soluţia din lemn, proprietarul va plăti în jur de 8000 de euro, cu tot cu manoperă.

„Din 0.65 metri cubi de lemn se va construi în jur de un metru pătrat de şarpantă. Dacă înmulţim cu 600 de lei, cu tot cu manoperă, ajungem la un preţ de 87 de euro”, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET Octavian Ungureanu, arhitect în cadrul firmei Trilitica Frame.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Țara din Europa care îți dă bani ca să finalizezi studiile! ...

Avarie majoră la CET București Vest și CET Grozăvești. Mii ...

„Varianta construcţiei şarpantei din lemn este cea mai uşoară întrucât metalul şi betonul sunt materiale mai grele”, este de părere Gheorghe Doholici, inginer constructor.

Dezavantajele lemnului

Principalul dezavantaj al şarpantei din lemn, comparativ cu betonul sau cu metalul, apare în cazul celor care vor să îşi construiască imobile cu o suprafaţă mare. În cazul în care se optează pentru şarpante din lemn trebuie ştiut faptul că nu se pot construi deschideri mari.

„Nu se pot face deschideri mai mari de trei, patru metri întrucât nu există grinzi mai lungi, pe când în cazul celorlalte soluţii se pot realiza la lungimea pe care o doreşte proprietarul”, a mai spus Gheorghe Doholici.

Şarpanta din lemn este alcătuită din cosoroabe, popi, pene, contravânturi şi căpriori. Cosoroaba este talpa de jos a şarpantei, pe ea se sprijină tot acoperişul. Ca durată de viaţă, o şarpantă din lemn trebuie să reziste cel puţin 50 de ani, atât cât este garantată şi casa.

Acoperişul din metal

Şarpanta din metal este alcătuită din aceleaşi elemente ca cea din lemn, doar că materialul şi preţul diferă. Potrivit lui Octavian Ungureanu, acoperişul din metal costă între 80 şi 120 de euro metrul pătrat, în funcţie de calitatea metalului folosit, iar preţul include şi manopera.

Lemnul este un material tradiţional, dar şarpanta din metal este potrivită pentru construcţiile cu cadre din metal. „Căciula” casei, dacă se realizează din metal, poate fi prinsă şi în şuruburi, dar şi prin sudură. Dezavantajul la cea sudată este că sudura se face la sol, după care ansamblul trebuie ridicat cu o macara la locul de montaj. „Cea prinsă în şuruburi poţi să o demontezi şi să pleci cu ea”, a precizat Gheorghe Doholici.

Pe lângă faptul că este mai grea decât şarpanta din lemn, cea din metal creează o rezonanţă neplăcută, consideră Ciprian Ana, administratorul Policons Group, amintind că metalul, prin structura sa, produce disconfort.

Cum se întreţine fierul

Ca durată de viaţă, şarpanta din metal are o durată de viaţă ca cea a lemnului. Locuinţele cu şarpante de metal nu vor trebui să îi facă nimic timp de aproximativ 50 de ani, cu condiţia ca metalul să fie întreţinut corespunzător.

„Întreţinerea se face cu soluţii anticorosive, cu vopsea sau cu alte materiale care au o astfel de destinaţie”, a amintit Ciprian Ana.

Betonul, doar la deschideri mari

Potrivit constructorilor, chiar dacă nu o recomandă, foarte rezistentă este şi şarpanta din beton.

„Pentru şarpanta construită din beton armat nu se poate avansa un preţ. Preţul va fi unul pe măsura proiectului şarpantei, depinde cât de groasă trebuie făcută, ce înclinaţie are, dacă trebuie făcută dintr-un material special”, a spus pentru ROMÂNIATV.NET, Lucian Bolcaş, administratorul constructii.ro.

Cei implicaţi în domeniul construcţiilor spun că şarpantele din beton pot fi folosite cu succes la imobilele moderne care au livinguri mari, cu suprafeţe de 40-50 de metri pătraţi.