Cea mai veche aşezare neolitică din ţară, descoperită pe tronsonul IV al autostrăzii Sibiu-Orăştie

Sabin Luca, directorului Muzeului Naţional Brukenthal, instituţie care a coordonat lucrările de cercetare arheologică de pe tronsonul IV al autostrăzii Sibiu-Orăştie, a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, o parte din descoperirile făcute într-unul din cele nouă situri de pe traseul viitoarei autostrăzi.

Potrivit acestuia, în apropierea localităţii Cristian din judeţul Sibiu, la patru metri de la suprafaţa solului – o adâncime neaşteptată pentru arheologi, a fost descoperită cea mai veche aşezare neolitică din România, aceasta aparţinând primului val de agricultori din istoria Europei, care au migrat din Orientul Apropiat, peste Balcani.

„Toate cele nouă situri cercetate au dat materiale arheologice de excepţie. Din ele putem să facem un muzeu, avem mii de obiecte restaurate sau în curs de restaurare, avem observaţii inclusiv de arhitectură, lucrăm ca un muzeu european, ba aş îndrăzni cam peste nivelul multor muzee din Europa. De ce e important acest sit (situl Cristian – n.r.)? Am descoperit in situ un lucru pe care toată lumea îl consideră ipotetic, cel puţin pe teritoriul României, şi anume prima fază, cea mai veche fază, cel mai vechi moment în care au apărut purtătorii tehnologiilor neoliticului, adică momentul în care, în urma unei schimbări climatice majore, oamenii din Orient, din Anatolia, cel mai aproape de noi, au început să colonizeze această zonă, peste o populaţie de vânători şi pescari. (…) Aceştia au venit cu tehnologiile de supravieţuire din Orient, ei ştiu să îşi construiască la suprafaţă case şi să constituie aşezări din mai multe locuinţe, vin cu o tehnologie de îngropare, au un anumit rit şi ritual din Orient, îşi îngroapă intenţionat morţii, constituie primele necropole, cimitire”, a explicat Sabin Luca.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a adăugat că, pentru „fundarea rituală” a acestei aşezări, a fost realizat un sanctuar format din gropi în care au fost depozitate vase ceramice, în total fiind aproximativ 60 de piese. Acestea se alătură celor 18.000 de fragmente ceramice descoperite în locuinţe, care urmează să fie restaurate.

Printre obiectele găsite, cele mai importante sunt o mască, „cea mai veche din Europa cel puţin”, catalogată de el ca „o descoperire epocală”, şi cel mai vechi vas cu două guri cunoscut.

„Populaţia aceasta are un cult constituit, au sanctuare, cunosc ceramica, spre deosebire de populaţia locală. Cunosc uneltele din piatră şlefuită, au o plastică în lut, pornind de la figurine, şi aici avem un exemplu unic în Europa, această mască . (…) Prin tipologia ei, această mască vine cel puţin din Anatolia, unde sunt aceste figurine cu ochi aşa-numiţi boabe de cafea, este un argument pentru vechimea acestei piese, de 8.000 de ani. (…) Ei au făcut un câmp de gropi, pe care l-am descoperit aproape în întregime, în care există unul, două, trei vase, este cea mai mare colecţie de vase din prima fază a neoliticului din Europa. Acest sanctuar de gropi semnifică pentru ei ceva, noi niciodată nu vom putea descifra ce, în adevăratul sens al cuvântului, semnifică consacrarea acelui loc. Piesa centrală a acestei consacrări este acest vas, care tipologic este unic. Deja am făcut analize, pentru că am constatat că e ceva în interiorul vasului. Analizele făcute la Institutul de Fizică de la Măgurele au dus la constatarea că e cea mai veche vopsea cunoscută în istoria lumii. Amănuntele vor fi publicate, dar oricum este o descoperire năucitoare şi va face vogă în lume. Acest vas avea o poziţie centrală pe axul câmpului ritual”, a explicat directorul muzeului Brukenthal.

La un moment dat, probabil din cauza unui conflict, populaţia de agricultori a părăsit aşezarea de la Cristian. Morţii au fost îngropaţi în case, fiind descoperite opt schelete, iar casele au fost răsturnate peste cadavre şi aşezarea a fost abandonată.

„Această aşezare este nederanjată de alţii, peste ei nu a mai locuit nimeni 8.000 de ani. Aceasta este marea şansă, că nu a mai venit nimeni să îi deranjeze„, a conchis Luca.