Cea mai veche tumoare a unui hominid, identificată la o coastă de neanderthalian

Rămăşiţele fosilizate ale acestui hominid au fost descoperite în urmă cu mai bine de un secol în Croaţia. Osul coastei a fost golit în interior de o formă de tumoare care se manifestă şi în prezent, displazia fibroasă – o neoformaţie intraosoasă a ţesutului fibroosos. Aceste tumori nu sunt cancerigene (nu se răspândesc în ţesuturile învecinate), dar ele înlocuiesc structura internă rezistentă a unui os cu o masă moale, fibroasă, scrie Agerpres.

„Aceste tumori pot varia de la o stare total benignă, când pacientul nici nu ştie că suferă de această boală, până la forme grave, asociate unor dureri osoase atroce”, susţine David Frayer, antropolog la Universitatea din Kansas, unul dintre membrii echipei care a prezentat această descoperire în ultimul număr al revistei PLOS ONE. „Dimensiunea zonei afectate şi caracteristicile schimbărilor suferite de os indică faptul că acest individ a avut dureri”, a mai adăugat el.

Fragmentul de coastă de neanderthalian nu măsoară mai mult de 30 de milimetri. A fost descoperit între anii 1899 şi 1905 în peştera Krapina din Croaţia. Pe acest sit au fost identificate peste 900 de oase de oameni de Neanderthal ce datează de 120.000 – 130.000 de ani. Multe dintre oase prezintă urme de traume, iar unele prezintă chiar şi urme de tăieturi făcute postmortem, probabil dovezi ale practicării canibalismului sau al unor ritualuri funebre necunoscute.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Oamenii de Neanderthal (Homo neanderthalensis) sunt o specie de hominizi foarte apropiată de oamenii moderni (Homo sapiens). Această specie a dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani, dar mulţi oameni continuă să poarte în prezent ADN de neanderthalieni, fapt care sugerează existenţa unor cazuri relativ frecvente de reproducere mixtă între parteneri din cele două specii hominide.

În anii ’80, cercetători de la Universitatea din Pennsylvania au studiat cu ajutorul razelor X toate oasele provenite din peştera Krapina şi au publicat în 1999 o carte în care sunt prezentate şi comentate toate radiografiile realizate. Majoritatea acestor radiografii sunt de bună calitate, conform lui Janet Monge, antropolog şi curator la Muzeul Universităţii din Pennsylvania, care a participat la acel proiect cât şi la studiul din prezent.

Exista însă şi o excepţie. Un mic fragment dintr-o coastă părea supraexpus în radiografie, supraexpunere care s-a dovedit că provine din pierderea masei osoase interne. Cercetătorii au revenit asupra acestui fragment de coastă cu ajutorul tehnologiei actuale de scanare, de rezoluţie mai înaltă. Noile imagini au dezvăluit un os gol pe dinăuntru, o cavitate în care ar fi trebuit să se afle materialul osos spongios specific interiorului oaselor.

„Observăm aceleaşi caracteristici la pacienţi umani în prezent”, a declarat Monge pentru LiveScience. „Este exact acelaşi tip de proces care se produce în exact acelaşi loc”, a mai adăugat ea.

Displazia fibroasă este provocată de a mutaţie genetică spontană în celulele care produc materia osoasă. În unele cazuri tumorile sunt mici şi asimptomatice. În alte cazuri ele provoacă dureri puternice.

Înainte de această descoperire, cele mai vechi tumori cunoscute au fost identificate pe mumii egiptene şi datează de aproximativ 4.000 de ani. Prin comparaţie, această tumoare identificată la un specimen de om de Neanderthal are aproximativ 120.000 de ani vechime.