CEDO va prezenta marţi procedura pilot privind condiţiile penitenciarelor din România

Procedura pilot, aşa cum este descrisă în regulamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauză este comună şi pare să fie o disfuncţionalitate structurală sau sistemică în statul pârât. Prin această formă de cooperare cu statul, examinează pentru a stabili dacă există disfuncţionalităţi în plan naţional, iar dacă acestea există, CEDO fixează un cadru temporal, în care guvernul trebuie să identifice şi să implementeze măsuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.

Guido Raimondi, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat la începutul acestui an că numărul cazurilor împotriva României a crescut cu 108% în anul 2016, adăugând că este vorba de cazuri repetitive care reflectă dificultăţi de ordin sistemic sau structural şi cere găsirea unor soluţii la nivel naţional.

„În primul rând, în privinţa Ungariei şi României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% în 2016, această situaţie vizează cauze legate de condiţiile de detenţie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că intră sub incidenţa Articolului 3 din Convenţie, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflectă dificultăţi sistemice sau structurale şi necesită găsirea unor soluţii interne”, a declarat Raimondi în discursul susţinut cu ocazia ceremoniei oficiale de început de an judiciar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru condiţiile inadecvate de detenţie, în intervalul 2007-2016, statul român a fost obligat de CEDO să plătească despăgubiri de peste un 1.600.000 euro.

Alte articole

Ilie Bolojan, reacție după decizia CEDO privind restanțele salariale ale magistraților: „Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”

ÎCCJ contestă interpretările deciziei CEDO privind salariile restante ale magistraților: ”Eșalonarea plăților nu înseamnă anularea obligațiilor statului”

„Din 2007 până la 31 decembrie 2016, CEDO a pronunţat 153 de hotărâri în care a constatat încălcarea de către statul român a art. 3 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ca urmare a condiţiilor inadecvate de detenţie suferite de reclamanţi. Totalul despăgubirilor acordate de CEDO prin aceste hotărâri se ridică la 1.607.720,75 EUR. Din 1 ianuarie 2017 până în prezent, CEDO a pronunţat 9 hotărâri în materia condiţiilor de detenţie, cuantumul despăgubirilor acordate fiind de 52.766 EUR”, precizează MAE într-un răspuns la o solicitare din partea MEDIAFAX.

România nu este prima ţară membră a Consiliului împotriva căreia se pronunţă o astfel de decizie pilot.

În cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronunţată în ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciarele italiene reprezintă o problemă „endemică şi structurală incompatibilă cu Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului”. În urma hotărârii, statul italian a plătit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, dar şi retroactiv. S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.

De asemenea, CEDO poate recomanda şi reducerea populaţiei carcerale, prin limitarea aplicării măsurilor privative de libertate. Tot în cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul că mulţi dintre cei privaţi de libertate erau arestaţi preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situaţia din penitenciare.

Deciziile CEDO diferă, însă, de la caz la caz. Astfel, în privinţa Ungariei, CEDO a acordat, în 2015, un termen pentru ca statul să prezinte un set de soluţii Comitetului de miniştri. Ungaria îşi propune acordarea unei indemnizaţii pecuniare, mai mică cu 40%, adică nu mai mare de 5 euro pe zi faţă de sumele de bani pe care Curtea le stabileşte atunci când constată o despăgubire. Sumele diferă de la o ţară la alta pentru că se ţine cont şi de situaţia economică a statului pârât.

Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că Executivul a luat deja o serie de măsuri în ceea ce priveşte condiţiile în care stau deţinuţii şi supraaglomerarea, dar speră că „judecătorii europeni nu se aşteaptă ca peste noapte noi să fim cei mai buni”. În momentul de faţă, în România, există închisori în care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit în anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.

Cu un număr total de 27.308 deţinuţi la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale şi centre de educare şi de detenţie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafaţa de 4 metri pătraţi cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut).

Citeşte şi Comisia juridică din Camera Deputaţilor: Reducerea de pedeapsă va fi de 6 zile la 30 de zile de detenţie în condiţii inumane