Cehii îşi aleg preşedintele: În cursă intră un veteran de stânga şi un aristocrat

Cei doi pretendenţi la fotoliul prezidenţial au ieşit cot la cot din primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat prin vot universal direct la 11 şi 12 ianuarie, cu 24,21% pentru Milos Zeman, premier în perioada 1998-2002, şi 23,4% pentru Karel Schwarzenberg, şef al diplomaţiei în cadrul Cabinetului de austeritate bugetară al lui Petr Necas.

Oricare ar fi numele noului locatar al Castelului din Praga, fostă reşedinţă regală devenită sediu al preşedinţiei în 1918, cehii vor alege un proeruropean, şi vor întoarce pagina euroscepticismului lui Vaclav Klaus, al cărui al doilea mandat expiră la 7 martie.

„Karel Schwarzenberg este un avocat convins al intergrării europene, în timp ce Milos Zeman este un pragmatic, capabil să schimbe poziţia cu flexibilitate”, a explicat politologul Josef Mlejnek, de la Universitatea Charles din Praga.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Schwarzenberg este un admirator al lui Vaclav Havel (1936-2011), simbol al „Revoluţiei de Catifea”, activist neobosit pentru drepturile omului şi preşedinte în perioada 1989-2003. Zeman, membru al partidului comunist în 1968-1970, este susţinut de Klaus, fost economist pragmatic şi rival politic al lui Havel.

Alte articole

Ce spune Nicușor Dan despre promisiunile electorale și faptul că a fost votat drept „răul cel mic”: „Am luat cele mai bune decizii”

ANALIZĂ. Șansele lui Bolojan la alegerile prezidențiale din 2030. Funcția de premier, o minge dată la poartă într-un meci al orgoliilor / Între reformele care i-au construit imaginea și austeritatea care i-a erodat popularitatea

Sprijinit de sindicate, Zeman câştigă puncte din partea electoratului de stânga, într-o regiune afectată de restructurarea economică. Spre deosebire de adversarul său anticomunist înverşunat, Zeman a solicitat susţinerea partidului comunist, care a reuşit un adevărat progres în alegerile regionale.

Umanist şi conservator, Schwarzenberg beneficiază între timp de un sprijin puternic la Praga şi în marile oraşe. „Prinţul” charismatic este totodată simpatizat de o mare parte a mediilor artistice şi tinerilor din oraşe, mulţi dintre aceştia purtând insigne „cool” cu figura aristocratului cu mustaţă şi creastă punk.

Confruntarea a două lumi

Al doilea tur reprezintă o „confruntate a două lumi diferite, al cărei rezultat ne va spune multe despre Cehia”, afirmă cotidianul Dnes. Rezultatul va fi cunoscut sâmbătă după-amiază.

Alegerile prezidenţiale au loc pe fondul unei nemulţumiri generale, provocate de recesiunea economică şi rata crescută a şomajului, care a atins valoarea de 9,4% şi care afectează puternic ţara de 10,5 milioane de locuitori. Campania electorală a fost caracterizată de tensiuni şi atacuri la persoană, îndeosebi în momentele în care aceasta a degenerat în certuri cu privire la controversatele decrete Benes.

Aceste decrete, semnate după cel de-al Doilea Război Mondial de către preşedintele cehoslovac din acea vreme, Edvard Benes, au deposedat de bunuri aproximativ trei milioane de germani şi austrieci din Sudeţi, care au fost ulterior expulzaţi din Cehoslovacia.

Noul şef de stat va fi al treilea de la independenţa Cehiei în 1993, după Vaclav Havel şi Vaclav Klaus, aleşi de Parlament printr-o procedură criticată pentru complexitatea sa.

Parlamentul a decis în februarie 2012 ca şeful statului să fie ales prin sufragiu universal direct, excluzând orice suspiciune de corupţie.

Birourile de vot vor fi deschise vineri, între orele 13.00 şi 21.00 GMT 15.00-23.00 ora României), şi sâmbătă, în intervalul 07.00 – 13.00 GMT (09.00-15.00 ora României).