Cei mai fericiți pensionari. Sunt la șefia multor companii de stat și numără bani frumoși. Prezența în două consilii de admininistrație, 60.000 de lei pe lună!

La șefia multor companii de stat se află și pensionari de stat, foști parlamentari sau militari. Posturile sunt bine plătite, conform datelor publicate pe platforma guvernanta.gov.ro.

Surprinde însă un lucru ce poate fi încadrat fără probleme în categoria ”România, raiul bugetarilor”; acela că unii ocupă chiar mai multe funcții în întreprinderi din domenii total diferite și fără nicio legătură cu profesia lor.

De pildă, Constanța Coman, pensionară în vârstă de 70 de ani, este membră în două consilii de administrație, calitate ce îi aduce venituri brute lunare de circa 60.000 de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Coman și-a început cariera în 1980, ca economist la Fabrica de Rulmenți din Alexandria. După Revoluție, a lucrat câțiva ani în privat. Din 2001 până în 2006 a lucrat la Direcția Finanțelor Publice Teleorman și a ocupat diverse funcții – șef de serviciu, director, director adjunct, conform Cv-ului ei public. Din 2006, Constanța Coman se mută la București, la Ministerul Finanțelor, șefă de serviciu, apoi, din 2011, tot șefă, de direcție.

Alte articole

Speranțe pentru seniori. Cu cât ar putea crește pensiile de la 1 ianuarie 2027

Câți bani primești la pensie dacă nu ai lucrat niciodată. Ce trebuie să știe toți românii aflați în prag de pensionare

În 2016 este numită în Consiliul de Administrație al Companiei Aeroporturi București. Din 2017, începe să lucreze la Compania Municipală Protecție Civilă și Voluntariat București, una dintre companiile înființate de fostul primar de Gabriela Firea, unde ajunge director economic.

În 2022, Marian Neacșu, pe atunci șef al Secretariatului General al Guvernului (SGG) condus de Ionel Ciucă, o aduce în Executiv, pe postul de consilieră a sa și membră a Unității de implementare și monitorizare a reformelor și investițiilor din PNRR la nivelul SGG, remarcă g4media.

În paralel, Coman era și auditor la Compania Municipală Imobiliară București. Iar între 29.05.2023 și 30.06.2024 a fost membră în Comitetul de audit al Consiliului de administrație al Piscicola Călărași SA.

Citește și Datoria statului a depășit 1.200 de miliarde de lei. România trece din nou peste pragul de 60% din PIB

Constanța Coman este pensionară din 2018, după cum a menționat chiar ea în declarația de avere depusă la Compania Municipală Protecție Civilă și Voluntariat București.

În cea mai recentă declarație de avere, depusă în 2025, familia Coman avea în 2025 aproape 86.000 de lei și 20.000 de euro în bănci, iar în ultimul an fiscal încheiat, 2024, a declarat venituri nete de 304.882 lei.

Șeful Avioane SA Craiova are 77 de ani

În iunie 2026, Mișa Popic (77 de ani) a fost numit (din nou) director al Avioane SA Craiova.

Mișa Popic este un inginer din industria aeronautică și de apărare, cu o carieră de mai multe decenii în companiile de stat din domeniu și se declară neafiliat politic.

A absolvit Politehnica din București în 1972 și are un doctorat obținut la Academia Tehnică Militară în 1978.

A reușit ca în plină perioadă comunistă să participe la mai multe stagii de specializare în Marea Britanie, conform CV-ului său oficial.

După Revoluție, între 1991 și 1993, Popic a lucrat la Aeroteh SA. A urmat o perioadă de aproximativ opt ani în care a activat ca consultant independent, cu activitate în consultanță strategică.

În aprilie 2002, a fost numit director la Romaero SA, unde a rămas în funcție timp de 11 ani. De la Romaero s-a mutat manager la Avioane Craiova până în 2018. Din octombrie 2018 până în aprilie 2020 a fost președinte și director general al Romtehnica, companie aflată sub autoritatea Ministerului Apărării.

După 2020, Popic a revenit în mai multe poziții de conducere și consultanță: senior adviser la The InSource Development Group din iunie 2020, strategic adviser la Romaero în 2020, senior consultant la Aerospace Consultants Association – National Aerospace Institute în 2020–2022, iar între ianuarie 2022 și august 2023 a fost din nou director general al Romaero. În perioada septembrie 2021–martie 2024 a fost și membru al Consiliului de Administrație al Romaero.

Fabrica de Avioane din Craiova este la un pas de colaps financiar. Ministerul Apărării Naționale a executat în februarie o scrisoare de garanție de 8 milioane de euro, în contul avansului plătit pentru modernizarea a 10 avioane IAR-99. Avioanele trebuiau predate în martie 2024, dar nu sunt gata nici acum, pentru că nu au la bord o capabilitate militară cerută prin contract.

La 64 de ani, are tot viitorul înainte ca șef

Mircea Petru Tanțău (64 de ani), directorul Carfil SA, este de profesie fizician. Are și o licență în management și a absolvit și Universitatea Națională de Apărare.

A lucrat toată viața în industria de apărare. Mai întâi la Tohan, unde a ajuns director în 2004, apoi la Ministerul Economiei, între 2012 și 2013, ca director al Direcției Industria de Apărare.

A revenit la Tohan, iar din 2015 a intrat și în CA-urile altor companii din apărare – Carfil SA, Fabrica de Pulberi Făgăraș și Cugir SA. Din 2018, conduce Carfil SA și are un venit de 29.900 de lei brut lunar.

În cea mai recentă declarație de avere, depusă în 2025, Tanțău menționa că încasează o pensie anuală de 117.000 de lei și o indemnizație de conducere de la Carfil de 131.000 de lei net.

Tănțău a candidat la Primăria Zărnești în 2016 din partea PNL. În prezent, baza oficială a guvernanței corporative îl trece drept neafiliat.

În august, la Carfil SA au fost mai multe zile de proteste ale angajaților pentru că nu-și luaseră salariile. Explicația lui Tanțău, pentru G4Media, a fost că societatea e într-un impas financiar din cauza lipsei comenzilor.

Alți trei directori din conducerea Carfil SA sunt și pensionari, conform declarațiilor de avere depuse în 2024: directorul Tehnic și de Logistică – Gigi Borcea, directorul Departamentului Cercetare Dezvoltare – Sandu Tibi Pop și directorul comercial – Aurel Vețan.

Un pensionar militar conduce Șantierul Naval Mangalia

De profesie inginer, Doru Jianu a lucrat toată viața la Șantierul Naval Mangalia. A fost dispecer din 1988 până în 1997, când a fost avansat șef de secție. Din 1999 este numit director adjunct tehnic, iar din 2007 până în 2021 a fost director general al șantierului naval. Din 2021, Jianu a preluat conducerea Șantierului Naval 2 Mai SA, unde este director și acum.

Familia Jianu are în proprietate, conform declarației de avere din 2024, 4,36 hectare de teren agricol și 10 hectare de teren intravilan.

Doru Jianu deține un apartament de 57 m² cumpărat în anul 1992, în timp ce soția sa deține o casă de locuit de 342 m² construită în anul 2000. Acestora li se adaugă trei spații comerciale sau de producție pe numele soției: două de 30 m², respectiv 26 m², ambele preluate prin dare în plată în anul 2016, și o cotă de 1/2 dintr-un spațiu de 117 m² dobândit prin succesiune în anul 2021.

Familia are 225.000 de lei și 20.000 de euro în depozite bancare, și peste 500.000 de lei în fonduri private și de investiții.

În 2024, familia Jianu a avut venituri nete de 264.300 de lei. Doru Jianu a câștigat aproape 140.000 de lei – 35.000 de lei din contractul de mandat de la Șantierul Naval Mangalia SA, 10.500 de lei ca manager la Cobalt SRL și 70.000 de lei din pensia militară de stat plătită de MApN.

În ultimii ani, situația financiară a Șantierului Naval 2 Mai SA s-a deteriorat puternic, în special după intrarea în insolvență a Damen Shipyards Mangalia, companie în care SN 2 Mai deține 51%.

În 2023, șantierul a avut o cifră de afaceri de 3,68 milioane de lei și un profit net de doar 705 lei. În 2024, cifra de afaceri a scăzut la 1,15 milioane de lei, iar compania a înregistrat o pierdere de 83,61 milioane de lei. În 2025, situația s-a îmbunătățit față de anul precedent, dar compania a rămas pe pierdere: cifra de afaceri a crescut la 4,70 milioane de lei, iar pierderea netă s-a redus la 7,75 milioane de lei.

La 73 de ani, un fost deputat este în două consilii de administrație

Ion Spânu, fost deputat,  a lucrat între 1976 și 1980 ca economist în cadrul ICM Bocșa, iar din 2020 este pensionar. Acestea sunt singurele informații despre cariera lui Ion Spânu menționate în CV-ul său oficial, mai scrie sursa citată.

În 2026, este membru în două consilii de administrație – la SC Băița S.A. și la Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest S.A., de unde adună 6.700 de lei brut lunar. Și-a declarat apartenență politică la PSD.

În declarația de avere referitoare la anul fiscal 2025, Spânu a declarat că are în proprietate 2,25 hectare de teren agricol, trei imobile – un apartament în Reșița, o casă de vacanță în Brebu Noi și un spațiu de 20 m² în Reșița – și două autoturisme.

Familia Spânu are titluri de stat de 50.000 de lei și 30.000 de euro și 606.000 de acțiuni la 7 companii. În 2025, doar Ioan Spânu a avut venituri – în total net de aproape 234.000 de lei:

• 127.528 lei pensie de la bugetul de stat
• 54.767 lei indemnizație pentru limită de vârstă (Camera Deputaților)
• 6.668 lei indemnizație membru CA la Telegondola Mamaia SRL
• 6.571 lei indemnizație Conversmin SA București
• 43.812 lei venituri din investiții și plasamente
• 6.668 lei indemnizație membru CA la Telegondola Mamaia SRL
• 6.571 lei indemnizație Conversmin SA București

Citește și Românii vor putea scoate de la bancomat sume personalizate