Descoperirile din Kents Cavern, Devon şi din Grotta del Cavallo, Apulia, au fost confirmate drept cele mai vechi rămăşiţe ale lui homo sapiens din Europa.
Datările sugerează că au peste 41.000 de ani şi chiar 45.000 de ani în cazul dintelui de bebeluş din Italia.
Cercetătorii bănuiau de mult, în urma descoperirilor intrumentelor de piatră şi altor artifacte, că cele mai vechi populaţii de homo sapiens, sau oamenii moderni, au venit pe continent acum 42.000-44.000 de ani. Experţii nu aveau, însă, fosile umane din acea perioadă, ci doar de acum 40.000 de ani.
Două noi studii, publicate miercuri în revista Nature, demonstrează că fosilele recent descoperite în Marea Britanie şi Italia aparţin primilor homo sapiens europeni, mai vechi decât se credea până acum.
Descoperirea arată că oamenii moderni din Europa au coexistat pentru câteva mii de ani cu Neanderthalii, specie care a dispărut în urmă cu circa 30.000 de ani. Cele două studii nu confirmă dacă speciile au socializat, însă ultimele cercetări genetice au descoperit că homo sapiens s-au împerecheat cu Neanderthalii, în Asia Mică.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2018/03/18016107/1-alexandru-arsinel-probleme-grave-de-sanatate-face-dializa.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/09/hepta5049020-scaled.jpg)
