Cel mai mare meteorit din lume, descoperit în România, susţine un speolog amator VIDEO

Speologul amator Marius Petru Paniti, absovent al Facultăţii de Chimie din Timişoara, a descoperit întâmplător fragmente dintr-un asteroid în Peştera de sub Cârşa, din Cheile Caraşului.

Se bănuia că o parte din asteroid s-ar afla şi pe teritoriul Europei insa pana acum nimeni nu gasise vreun indiciu. Obiectul ceresc s-a fragmentat în mai multe bucăţi, care au fost găsite în Golful Mexic, în deşertul Sahara, Mongolia şi China.

„Am găsit asemenea pietricele cu aspect de pietre semipreţioase de culori roşu, galben, oranj, cenuşiu, negru, şi mi-am dat seama imediat că au o duritate excepţională”, povesteşte Marius Paniti.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Specialistul a văzut că întregul meteorit este înglobat în peretele de calcar.

Alte articole

Descoperirea uluitoare făcută de un bărbat în beciul casei. Un obiect vechi, asemănător unei mașini de spălat, i-ar putea umple conturile cu peste 100.000 de euro

S-a descoperit un nou organ al corpului uman! Unde se află și ce rol are

„Mi-am dat seama ce am găsit, un asteroid devenit meteorit atunci când a căzut, în marea Tethis, în acea perioadă dintre Jurasic şi Cretacic, undeva în jur de 65 de milioane de ani, acum 65 de milioane de ani”, mai spune speologul amator.

Meteoritul e format dintr-o rocă aproape la fel de tare ca diamantul, care taie sticla, deşi arată ca o piatră de râu.

Specialiştii cred că meteoritul a ajuns pe Pământ în perioada cuprinsă între Jurasic şi Cretacic, înainte de dispariţia dinozaurilor.

Marius Paniti crede că un asteroid cu o viteză de zeci de mii de kilometri pe oră a intrat în atmosfera Terrei şi s-a prăbuşit în Marea Tethis, provocând o uriaşă explozie şi un tsunami enorm.

De-a lungul timpului, fierul, cromul, manganul şi alte elemente s-au corodat, fiind pe fundul mării, iar din roca dură au rămas doar silicaţii şi metalele legate chimic. Meteoritul a fost acoperit, apoi, de sedimentele calcaroase ale mării, pe o înălţime de 200-300 de metri, ulterior urmând procesul de orogeneză – ridicare- a munţilor Carpaţi şi apoi procesul de formare a peşterilor de pe Cheile Caraşului.

Speologul amator a dus probe din meteorit la două laboratoare din Timişoara: laboratorul Facultății de Fizică din cadrul Universității de Vest din Timișoara și laboratorul SC PRO AIR CLEAN SRL. Concluzia analizelor a fost că este vorba despre o rocă feldspatică, adică o rocă de scoarță planetară. Duritatea, însă, a acestei roci nu este întâlnită la nici un tip de rocă de pe Terra, ceea ce i-a făcut pe specialiști să creadă că e vorba despre un meteorit.

„Mi-am dat seama că pentru obţinerea unor asemenea formaţiuni erau necesare temperaturi mult peste cele pe care le poate oferi, de exemplu, o erupţie vulcanică… vorbim de 2-3-4 ori temperatura dintr-un miez de vulcan”, precizează speologul.

Mostre din acest meteorit au fost trimise si la NASA. Cercetătorii americani vor stabili dacă este vorba despre unul dintre cei mai vechi asteroizi care au lovit vreodată Pământul.