Cel mai pur aer de pe planetă se respiră în România. Locuri cu efect terapeutic

Băile Tuşnad. Staţiunea din judeţul Harghita află la 650 de metri altitudine şi este cel mai mic oraş din ţară. Are o populaţie de puţin peste 1.600 de locuitori şi este cuoscută drept „Perla Ardealului“, datorită datorită lacurilor sărate, a nămolului şi a tratamentelor la mofetă, potrivit one.ro.

Botoşani. Potrivit normelor impuse de Uniunea Europeană, Botoşaniul este singurul oraş din ţară care îndeplineşte regulile privind suprafaţa optimă de spaţiu verde. Oraşul din nordul Moldovei este plin de parcuri şi insule de verdeaţă.

Breaza. Încă din anul 1928 oraşul din din judeţul Prahova este staţiune balneo-climaterică, iar aici poţi respira aer curat datorită ozonului şi ionilor negativi, cu efect terapeutic. Foto: www.amaryllistour.ro

Cluj-Napoca. Oraşul din inima Transilvaniei a fost desemnat locul unde se respiră cel mai curat aer din Europa, potrivit unui clasament întocmit de Asociaţia Respire, în parteneriat cu revista We Demain şi realizat folosind baza de date Airbase a Agenţiei Europene de Mediu. Foto: untoldfestival.com

Alte articole

Caz cutremurător în Botoșani. Bărbat de 54 de ani, găsit mort în casă lângă sicriul tatălui său

O bunică cu pensie de 1.700 de lei îi bate obrazul lui Bolojan: „Pe el îl doare de ucraineni, dar de mine, român, român care am ieșit la construirea țării, nu-i pasă”

Poiana Mărului se află la 150 de kilometri de Timişoara şi este unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Banat. Zona este situată la 700 de metri altitudine, străjuită de Munţii Ţarcu şi Muntele Mic. Aici, calitatea aerului este asigurată de patru componente esenţiale: ozonul, ionizarea negativă, aerosolii naturali şi puritatea. În plus, cercetătorii francezi susţin că aerul din Poiana Mărului este mai curat ca cel din zona Cascadei Niagara, adică ionizarea este de 10 ori mai mare, ea fiind benefică pentru sănătate şi prevenind anumite boli. Foto: pressalert.ro

Salina Slănic se află la aproximativ 100 de kilometri de Bucureşti. Încă din 1853, staţiunea a devenit cunoscută, mai ales că a fost declarată de interes naţional. Aici existpă un volum imens de sare excavată: de 2,9 milioane de metri cubi, fapt care a dus la formarea a 14 încăperi trapezoidale, în total 80.000 de metri pătraţi. Înăuntru, temperatura nu depăşeşte 13 grade Celsius, iar umiditatea este de aproximativ 60%, ceea ce înseamnă că aerosolii salini au efecte benefice asupra organismului. Foto: statiunea-slanic.ro