Cele mai frecvente TRUCURI prin care restaurantele îşi ÎNŞALĂ clienţii

De câte oriu mergeţi într-un restaurant probabil sunteţi foarte atent la nota de plată, ca aceasta să nu conţină mai multe produse decât aţi comandat de fapt. Acesta ar fi, însă, cel mai evident şi, pe undeva, prostesc, mod prin care clienţii acestor localuri pot fi înşelaţi. Potrivit site-ului american abcnews.go.com, sunt zece alte trucuri folosite frecvent de angajaţii restaurantelor pentru a-i păcăli pe clienţi şi pe care foarte puţini dintre ei le intuiesc măcar.

1. A doua cea mai ieftină sticlă de vin are cel mai mare adaos comercial. Clienţii care nu vor să pară zgîrciţi, dar care nici nu îşi permit un vin scump la masă, vor comanda, cel mai des, a doua cea mai ieftină sticlă de vin. În cunoştinţă de cauză, restaurantele aplică, astfel, cel mai mare adaos comercial exact la acel tip de vin, astfel că obţine un profit foarte mare.

2. Este bine ştiut faptul că la restaurantele foarte bune este greu să găseşti o masă liberă. Astfel, nu o dată ţi se va spune că pentru moment nu este nicio masă liberă în local şi că trebuie să mai aştepţi câteva minute pentru ca una să se elibereze. Ei bine, timpul de aşteptare este fictiv. Şefii de sală, care conduc clienţii la mese, inventează aceste durate şi anunţă un timp mai lung decât trebuie, de fapt, să aştepte. Avantajele sunt că un client pe care îl vei conduce la masă mai repede decât se aştepta va lăsa, cel mai probabil, un bacşiş mai generos, dar şi că un client care trebuie să aştepte pentru a fi condus la masă este foarte probabil să se îndrepte către bar pentru o băutură care are, de obicei, un preţ destul de piperat.

3. Restaurantele refolosesc băutura care nu se consumă la masă. Ei bine, de acum vă veţi gândi de două ori înainte de a comanda vin la pahar. Pentru că mai mult ca sigur acesta provine dintr-o sticlă deschisă de ceva vreme, pe care un alt client a comandat-o, dar nu a terminat-o. Profitul este mai mare în cazul vinului la pahar, decât dacă vei comanda un vin îmbuteliat. În alte cazuri, vinul rămas în sticle este folosit la gătit.

Alte articole

Dispare taxa ascunsă pe care toţi românii o plătesc. DOCUMENTUL este aproape de promulgare

Câți bani câștigă un ospătar în România. Cât de bine se poate trăi din bacșiș

4. Specialităţile nu sunt atât de speciale pe cât s-ar crede. De obicei, specialităţile casei sunt tentante într-un restaurant, doar că nu au nimic atât de deosebit. De cele mai multe ori ideea de specialitate este doar un tertip de marketing şi, în plus, ospătarii sunt încurajaţi să recomande aceste feluri de mâncare, fiind uneori chiar răsplătiţi financiar pentru asta. În concluzie, specialităţile au doar rolul de a creşte nota de plată şi de a scăpa de mâncarea care nu prea se vinde.

5. „Făcut în casă” este de cele mai multe ori adevărat cel mult pe jumătate. De multe ori angajaţii restaurantelor nu mint atunci când spun că unele ingrediente sunt făcute în casă. Ceea ce nu vă spun însă, e în casa cui sunt făcute. Unele localuri comandă alimente făcute în casă, cum ar fi pastele, din alte locuri. Nu e ieşit din comun nici ca restaurentele să folosească sosuri gata făcute, la care adaugă câteva ingrediente, după care spun că sunt pregătite acolo.

6. Ospătarii sunt enervaţi de cererile speciale şi au tendinţa să nu le onoreze. Sigur, se poate ca unii clienţi să fie cu adevărat alergici la ceapa, dar numărul celor care îşi inventează probleme medicale pentru a se asigura că primesc sau nu un anumit ingredient, îi enervează pe ospătari. Dacă aveţi o cerere specială, spuneţi adevărul, aşa aveţi multe şanse să se îndeplinească.

7. Apa plată cu lămâie e mai puţin sănătoasă decât aţi crede. Feliile de lămâie care se pun în apă, cocktail-uri, sau ceaiuri sunt printre cele mai murdare alimente din restaurant. De cele mai multe ori nu sunt spălate şi sunt ţinute în locuri în care toţi ospătarii să ajungă uşor. Aceştia trec pe lângă platourile cu felii de lămâie şi iau câte felii au nevoie, cu mâinile goale, după ce au atins bani, sau vase murdare. Aproape două treimi dintre lămâi sunt contaminate cu tot felul de bacterii, arată studiile, aşa că cel mai bine este să le evitaţi.

8. Puţini clienţi, servire lentă. Majoritatea angajaţilor preferă să piardă timpul în zilele în care volumul de muncă e mic, să stea pe Internet, să bârfească sau să facă glume cu ceilalţi colegi şi, într-un final, să se ocupe de toată treaba care s-a acumulat. Ospătarii au aceeaşi tendinţă, astfel că, atunci când au puţini clienţi, servirea tinde să fie, paradoxal, mai slabă calitativ. Chiar dacă un restaurant aproape gol vă face să credeţi că veţi primi mai multă atenţie din partea angajaţilor, cel mai probabil nu va fi aşa, ba dimpotrivă.

9. Cafeaua pe care tocmai aţi comandat-o, s-ar putea să fie decafeinizată. Reciproca e valabilă şi multe dintre comenzile care implică o anumită opţiune ajung să fie încurcate. Dacă e târziu, aproape de ora de închidere, sau dacă localu este foarte aglomerat, ospătarii iau în general prima variantă disponibilă şi o servesc.

10. Meniul este aranjat în aşa fel încât să te facă să cheltui mai mult. Tactica de a pune preţurile aproape de denumirea felului de mâncare ar putea distrage atenţia de la cât costă produsul respectiv. Totodată, fonturile, încadrările, încercuirile şi sublinierile sunt aranjate de aşa manieră încât să evidenţieze produsele cele mai scumpe.