Romeo Urjan, directorul Centralei de la Cernavodă, a precizat că Unitatea 2 se va opri joi, 13 august, la ora 07:00, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Acesta a anunțat că unitatea funcționează în parametri normali și că oprirea nu este cauzată de o defecțiune sau de o situație de urgență.
Amintim că Unitatea 1 a fost închisă pe 28 iulie. Cele două unități asigură 20% din necesarul național de consum. Închiderea lor are loc într-un context nefavorabil în ceea ce privește producția de energie, deoarece sunt afectate și Porțile de Fier.
Cristian Bușoi a declarat că a prezentat situația din România marți, la reuniunea Grupului de Lucru Electricitate (Electricity Coordination Group) al Comisiei Europene, structura de coordonare la nivel european. Un punct important ridicat de țara noastră la Bruxelles este situația grupurilor energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia. Acesta a explicat că închiderea până la 31 august a grupului Turceni 5, prevăzută în cadrul jalonului 119a, este „extrem de problematică” în actualul context.
Guvernul încearcă să obțină astfel o derogare de la calendarul de închidere: „De asemenea, am folosit această oportunitate pentru a explica faptul că închiderea, până la 31 august, a grupului Turceni 5, parte a jalonului 119a, este extrem de problematică în situația actuală și că vom face în continuare demersuri pentru a avea înțelegerea și acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea a 4 grupuri (3+1) și după luna august”, potrivit lui Bușoi.
Potrivit secretarului de staîn Ministerul Energiei, „România a activat, vineri, mecanismul de „early warning” (n.red. avertizare timpurie), în contextul evoluțiilor recente la nivel regional, iar aseară am notificat nivelul următor, „crisis situation” (n.red. situație de criză) (art 14-2 din Regulamentul 941/2019)”.

Avertizarea timpurie este nivelul prin care un stat transmite că există indicii potrivit cărora ar putea apărea o situație de criză. Regulamentul definește ciza ca fiind o situație iminentă de deficit semnificativ de energie electrică.
Evaluarea Comisiei și ENTSO-E ar urma să vizeze să vizeze „capacitățile de producție disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacitățile de interconexiune transfrontalieră, precum și capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situației la nivel regional”, a explicat Cristian Bușoi.
Unul dintre punctele ridicate de România la Bruxelles vizează mecanismele de asistență de urgență dintre operatorii de transport și de sistem din statele vecine. Bușoi a transmis că România dorește clarificarea și continuarea discuțiilor privind disponibilitatea efectivă a acestor mecanisme, precum și identificarea din timp a eventualelor limite tehnice sau de altă natură.
De asemenea, solicită și o discuție tehnică bilaterală rapidă cu Comisia Europeană pentru identificarea tuturor instrumentelor disponibile la nivel european în cazul unei deteriorări suplimentare a situației.
„Am solicitat organizarea, într-un termen scurt, a unei discuții tehnice bilaterale cu Comisia Europeană, pentru a analiza în detaliu toate instrumentele și mecanismele disponibile în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene și care ar putea fi mobilizate în cazul unei deteriorări suplimentare a situației, inclusiv pentru anumite intervenții în piața de electricitate”, a punctat secretarul de stat.
Comisia Europeană a transmis că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în România, Ungaria și în celelalte state din Europa de Sud-Est afectate de secetă și de nivelurile scăzute ale apelor.
„Situația este, în general, dificilă din cauza nivelurilor scăzute ale apei, dar este sigură și stabilă”, a spus Eva Hrncirova după reuniunea Grupului de coordonare pentru energie electrică al Comisiei Europene.