Centrală proprie sau termoficare? Cum faci să plătești mai puțin la iarnă pentru căldură și apă caldă

”Cum fac să plătesc mai puțin la iarnă pentru apă caldă și încălzire?”. O întrebare pe care și-o pun mulți români, în contextul scumpirilor aproape generalizate.

Alternativa la sistemul de termoficare public este reprezentată de o centrală proprie – de apartament sau de bloc.

Pentru a nu fi dependenți de sistemul public în ceea ce privește încălzire și apa caldă, mulți români aleg să se debranșeze. În București, numărul celor care optează pentru această soluție este mai mic decât anul trecut, însă ”trendul” continuă.

”În situația raportată la nivel instituțional, comparativă cu anul anterior, se constată o scădere atât a numărului total de solicitări de debranșare, cât și a mediei lunare aferente acestora”, au precizat oficialii Companiei Municipale Termoenergetica București, citați de mediafax.

Alte articole

La ce temperatură trebuie să setezi termostatul în casă pentru a nu plăti facturi mai mari de 400 lei pe lună

Cât plătești dacă lași în priză toată ziua un calorifer electric. Puțini se așteaptă la această sumă

În 2025, au fost înregistrate până acu, 1.240 de solicitări de debranșare, ceea ce corespunde unei medii lunare de aproximativ 155 de solicitări. Comparativ, anul trecut, au fost 2.494 de cereri pentru debranșare, ceea ce reprezintă o medie lunară de circa 208 solicitări.

Citește și Rabla Auto 2025. Sesiunea de validare a producătorilor începe din 15 septembrie

La nivel național, se observă în majoritatea regiunilor, în 2024 față de 2023 o scădere a numărului de locuințe alimentate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), arată Raportul privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru anul 2024, realizat de specialiștii Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (AMRE).

Cel mai mare număr de locuințe alimentate din SACET (536.003) se înregistrează în regiunea București-Ilfov, urmată de Regiunea Sud-Vest (104.259 locuințe) și Regiunea Nord-Vest (93.711 locuințe). Cel mai mic număr de locuințe alimentate din SACET este în regiunea Centru, cu 14.620 locuințe alimentate din SACET, conform aceluiași raport.

Regiunea cu cele mai multe debranșări, aproape 30 la sută din totalul pe țară, este Bucureșt-Ilfov, cu 3.548 de locuințe, urmată de Sud-Vest (2.981) și Vest (1.699).

Pe de altă parte, s-au înregistrat și rebranșări ale locuințelor la sistemul centralizat, în general de valori mici. O creștere semnificativă s-a înregistrat în Oradea, zonă cunoscută pentru sursa geotermală, ieftină, pentru încălzire, zona păstrând tendința ascendentă din anul precedent. Mai exact, în municipiul Oradea și comuna Sânmartin au fost consemnate 1.161 de locuințe rebranșate.

Dacă tragem linie și adunăm, în ultimii șapte ani, rețelele de termoficare publice au pierdut 164.516 de clienți casnici.

Centrală proprie sau termoficare. Când ai factură mai mică la încălzire și apă caldă?

Românii care vor să se taie de la rețeaua centralizată de termoficare sau de la centrala pe gaze a imobilului pentru a monta una de apartament trebuie să ia în calcul o serie de cheltuieli mai mult sau mai puțin amortizabile pe termen scurt, susțin experții.

Potrivit specialiștilor Asociației Energia Inteligentă, facturile pentru o centrală de apartament sunt mai mari, fără să fie luate în calcul costurile de achiziție, de montaj și mentenanță de-a lungul anilor.

”Raportat la anul trecut, banii pe care plătea un om la un apartament de două camere, în situația în care avea montat un echipament de măsurare a energiei termice, iar conductele, caloriferele, erau curate, deci nu erau colmatate, plătea mai puțin decât ar fi plătit o centrală pe gaz, la nivelul Bucureștiului. În situația în care exista o colmatare masivă a conductelor, a țevilor caloriferelor, acolo, datorită transferului termic, care e foarte mic, aveam niște costuri semnificativ egale sau poate ușor mai mari. Dar în ambele situații, debranșarea de la termoficare însemna prețuri mai mari”, spune președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Monica David.

Așadar, plusul de confort personal și independența față de ”toanele” sistemului public de încălzire și apă caldă vin cu alte costuri.

”Este adevărat că venea la pachet cu o creștere calitativă din punct de vedere energetic, adică aveau apă caldă ori de câte ori vreau, spre deosebire de multiplele situații în care n-au avut apă caldă pe parcursul anului 2024-2025, și și căldura, pentru că au fost anumite probleme în iarnă în anumite zone în București și la căldură. Dar strict dacă vorbim din punct de vedere al prețului, la nivelul anului trecut era mai avantajos să fim conectați la termoficare, având în vedere subvențiile decât la gaz”, explică expertul AEI.

Cât vor fi facturile la iarnă în București, unde sunt cele mai multe locuința racordate într-o rețea?

”În situația în care vom avea o subvenție mai mică (din partea municipalității – n.r.), atunci da, într-adevăr, există posibilitatea pe termoficare să apară această tendință ca oamenii să plece dinspre termoficare către alte forme de încălzire, într-o mare probabil centrale pe gaz. Dacă discutăm de ce se va întâmpla după 1 aprilie 2026 (data de la care se reliberalizează și prețul gazelor din facturi – n.r.) din punctul meu de vedere, așa cum arată lucrurile în momentul de față, nu ar trebui să avem un preț la consumatorul final mai mare decât îl avem acuma decât cu cota de TVA, adică n-ar trebui să avem un preț mult mai mare”, spune Monica David.

Oricum, facturile bucureștenilor la apă caldă și încălzire cresc, din august, ca urmare a majorării TVA de la 19 la 21 la sută, respectiv de la 5 la 11 la sută, pentru sezonul rece.

Specialiștii Termoenergetica au calculat cât înseamnă de fapt această majorare pentru buzunarul oamenilor ale căror locuințe sunt racordate la sistemul de termoficare, pentru un apartament mediu, într-o lună de vară și una de iarnă.

Dincolo de creșterea TVA, stabilită la nivel fiscal de Ministerul Finanțelor, facturile bucureștenilor la termoficare au la bază tariful gigacaloriei, care urmează în această perioadă o procedură complexă de reglementare. În esență, prețul final facturat al gigacaloriei este decisiv influențat de cuantumul subvenției pe care decid consilierii general ai Capitalei să o acorde.

„N-ar trebui să avem un preț mai mare, pentru că, așa cum arată cotațiile și trendul cotațiilor acum, ar trebui să avem prețul de vânzare al gazelor naturale, sensibil egal cu ceea ce este în momentul de față. Adică oamenii nu ar trebui să plătească facturi mai mari. Bineînțeles, această o analiză ține seama de trendurile actuale, fără că luăm în calcul, de exemplu riscul să escaladeze conflictul din Ucraina, să se blocheze livrările de gaze din porturile de LNG (gaze naturale lichefiate – n.r.), există elemente pe care nu le putem prognoza. Cel mai probabil ne vom confrunta cu acest trend de preț din prezent și în perioada următoare, care va face ca să nu avem de fapt niște creșteri de preț după întâi ale 2026”, a precizat expertul AEI.

Un alt factor de creștere a facturii românilor care își montează centrale pe gaze va fi, în anii următori, achitarea certificate verzi în funcție de capacitate.

„Strict pe directivele europene, s-ar aplica din 2027 dar, cel mai probabil, din punctul meu de vedere se va amâna, eu mă aștept să se amâne câțiva ani. În ceea ce privește eventuala aplicare, datorită faptului că certificatele se tranzacționează mult sub prognozele care existau, impactul nu ar fi un foarte mare. O analiză făcută de AEI arată că, pentru un consumator, să zicem un apartament cu două camere și centrală pe gaz, am calculat că ar însemna în jur de 700 de lei pe an, ceea ce ar însemna o creștere poate de 4 – 5%, deci impactul, totuși, nu este unul atât de mare pe cât se preconiza că se va întâmpla ca urmare a unor alte prognoze la nivelul costului certificatului de dioxid de calcul, dar oricum asta e o perspectivă îndepărtată. Din punctul meu de vedere, nu este una imediată, adică eu nu cred că următorii 5 ani de zile se va aplica așa ceva”, a detaliat specialistul AEI.

În medie, în prezent, pentru a cumpăra și monta o centrală pe gaz costul este în jur de 1.500 euro. Dacă se adaugă un branșament, care mai costă 500 de euro, plus execuție, înseamnă 700 de euro. Plus instalație de utilizare interioară aduce încă vreo 700 euro, deci totul ajunge să coste ușor în jur de 3000-3.500 euro. Este un cost care nu se amortizează ușor, în raport cu prețul gigacaloriei subvenționat din București.

”Dacă ar dispărea subvenția din București, atunci prețul pe gigacalorie ar fi de trei ori mai mare decât în prezent și, dacă ar fi de trei ori mai mare decât în prezent atunci probabil că ai amortiza investiția în vreo trei ani. Eu mă aștept să se mențină subvenția”, spune specialistul AEI.

Trebuie precizat și că plafonarea prețului gazelor naturale va dispărea la 1 aprilie 2026. Asta va însemna, automat, facturi mai mari pentru cei au centrală pe gaz proprie.

Citește și Când trece România la ora de iarnă. Efectele pe care oamenii le pot resimți în primele zile după schimbare