Centrul de cercetări de la Măgurele, un loc unde fizica va fi dusă la extrem

Directorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Victor Zamfir, a participat la o conferinţă dedicată Centrului de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) ce va fi construit pe Platforma de Fizică de la Bucureşti-Măgurele, alături de ministrul Dezvoltării Eduard Hellvig, ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri Mihai Voicu şi preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache.

„Cercetarea românească trebuie să aibă un impact puternic în economie, în viaţa de toate zilele”, a spus Zamfir, adăugând că institutele naţionale de cercetare fac eforturi, dar soluţia ar fi ca mediul ştiinţific şi cel economic să lucreze împreună.

„ELI-NP vizează construcţia în următorii ani a unui centru în care fizica să fie dusă la extrem. (…) Sperăm ca ELI-NP să fie punctul de start, astfel ca în cinci – şapte ani să avem în jurul Bucureştiului un parc ştiinţific şi tehnic”, a mai declarat Zamfir.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a precizat că la Institutul de Fizică de la Măgurele, care are o istorie de peste 50 de ani, se află una dintre cele mai mari concentrări de fizicieni din Europa.

„Nu numai că suntem mulţi, suntem şi buni”, a mai spus Nicolae Zamfir, precizând că la implementarea proiectului ELI-NP lucrează şi celelalte institute de fizică din ţară.

Despre proiect, Zamfir a spus că la Măgurele va fi un centru multidisciplinar, depăşind graniţele fizicii, şi va furniza companiilor rezultatele cercetării sub formă de tehnologii, consultanţă, echipamente şi materiale.

El a precizat că la Măgurele va fi construit „cel mai puternic laser din lume”, dar şi alte componente, proietul ELI-NP, în valoare de 293 de milioane de euro fără TVA, fiind ” la nivelul de interes al CERN, chiar dacă acolo este o investiţie de şase miliarde”.

Întrebat de jurnalişti cum vor fi valorificate rezultatele cercetării, Zamfir a spus că cercetarea are aplicabilitate imediată, mai ales în domeniul medical, în diagnosticarea şi tratamentul unor boli, incluzând cancerul, dar şi în domeniul industrial, în producţia de microchip-uri şi alte produse ce ţin de memorie.

De asemenea, ar putea fi dezvoltate tehnologii pentru detectarea materialelor nucleare sensibile, precum uraniu şi plutoniu, aşa cum se detectează metale în aeroporturi.

Cercetarea ar avea aplicabilitate şi în gestionarea deşeurilor radioactive istorice, care nu se găsesc în România, dar sunt în alte ţări şi nu pot fi depozitate din cauză că nu se ştie ce elemente constitutive au, precum şi în centralele nucleare, pentru schimbarea combustibilului, care se face în prezent după calcule, neştiindu-se când cel folosit este ars, a mai explicat Zamfir.

Cercetările pot servi inclusiv pentru a urmări evoluţia proceselor biologice în intervalul unei picosecunde sau a studia compoziţia chimică a Pământului.

„Nu va fi «Războiul Stelelor», aplicaţiile vor fi civile, ceea ce nu înseamnă că nu vor putea fi folosite de cei care au studii în domeniul acesta (militar, n.r.)”, a mai declarat Nicolae Zamfir.

ELI-NP, un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare care va fi construit la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre – ELI-Beamlines şi ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) şi, respectiv, Szeged (Ungaria).

Finanţarea construcţiei acestor primi trei piloni ELI în România, Cehia şi Ungaria va fi făcută prin intermediul autorităţilor celor trei state, cu contribuţie europeană din Fondurile Structurale (în România, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – POS-CCE).

Costuile ELI-NP sunt de 356,231 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanţarea UE va fi de 83 la sută, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17 la sută din sumă.

În prima fază de finanţare, care se va încheia în 2015, Comisia Europeană a decis ca României să îi fie acordată suma de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fondurile structurale, a doua etapă de finanţare urmând să se desfăşoare între 2014 şi 2016.

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalaţi cei doi laseri de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.

Licitaţia internaţională pentru atribuirea contractului de construcţie, lansată pe e-licitatie.ro din 1 august, are ca nou termen de depunere a ofertelor data de 17 decembrie, după mai multe prelungiri.

Zamfir a mai spus că toate cele peste 200 de posturi de cercetători pentru ELI-NP vor fi scoase la concurs internaţional, reprezentând o oportunitate inclusiv pentru experţii români în domeniu care lucrează în străinătate şi ar dori să facă cercetare în România.