Cercetătorii au confirmat un nou element din tabelul periodic: Cel mai greu metal observat vreodată

O echipă internaţională de cercetători a confirmat existenţa elementului 117 din tabelul periodic - ununseptium. Acesta este cel mai greu element observat vreodată: un atom de ununseptium cântăreşte mai mult cu 40% decât un atom de plumb.

06 mai 2014, 08:23

Peste 70 de cercetători şi ingineri din 16 instituţii din lume au colaborat pentru a confirma existenţa elementului 117. Metalul a fost descoperit de o echipă de experţi din Rusia şi SUA, în 2010. Acum, elementul a fost confirmat, după o muncă gigantică. Acesta are poziţia 117 în tabel întrucât este un atom ce conţine 117 protoni.

Elementele super-grele, cele care urmează după numărul atomic 104 din tabelul periodic, nu pot fi observate în natură. Ele pot fi create doar în urma coliziunilor a două tipuri de nuclee într-un accelerator de particole, sperând că vor fuziona. În cazul ununseptiumului, au fost ciocniţi ioni de calciu-48 cu berkeliu-249.

Chiar şi ingredientele acestui metal sunt greu de obţinut: mostra de 13 miligrame de berkeliu-249 folosită în studiu a fost creată artifical în 18 luni, având o durată de viaţă de doar 330 de zile.

Cercetătorii de la GSI Helmholtz Centre for Heavy Ion Research, un accelerator din Darmstadt, Germania, a reuşit să observe creaţia a patru atomi ale elementului 117, care s-au transformat, însă, în alte elemente în doar câteva milisecunde.

Acum, Uniunea Internaţională de Fizică şi Chimie Pură şi Aplicată va decide dacă această dovadă este suficient de puternică pentru a adăuga în mod permanent elementul în tabelul periodic. Dacă va fi aprobat, elementul 117 va primi un nume definitiv – ununseptium este doar un nume provizoriu, derivat din latină – „unu unu şapte”.

Descoperirea celui mai greu metal de până acum este deosebit de importantă în lumea ştiinţei. Deşi elementul 117 a dispărut aproape instantaneu, acesta a produs izotopi care au rămas stabili ore întregi. „Acest lucru este extrem de important, întrucât se prezice existenţa unor izotopi care trăiesc şi mai mult de atât într-o regiune de stabilitare nucleară sporită”, a declarat prof. Cristoph Dullman, care a condus studiul.