Cercetătorii au creat maimuţe modificate genetic

Oamenii de ştiinţă au identificat mai multe gene asociate mărimii creierului primatelor. MCPH1 este o genă exprimată în perioada dezvoltării fetale a creierului. Mutaţiile MCPH1 pot duce la microcefalie, o tulburare de dezvoltare caracterizată printr-un creier de dimensiuni mici.

În cadrul studiului publicat în National Science Review oamenii de ştiinţă de la Institutul de Zoologie Kunming din cadrul Academiei de Ştiinţe din China, Universitatea Carolina de Nord din Statele Unite şi de la alte instituţii de cercetare au anunţat că au reuşit să creeze 11 maimuţe rhesus modificate genetic (opt de primă generaţie şi trei de generaţia a doua) purtătoare a unor copii a genei MCPH1 umane.

Conform articolului de prezentare a studiului, examinările prin tomografie computerizată şi analizarea secţiunilor de ţesut au demonstrat un tipar modificat al diferenţierii neuronale şi o maturizare întârziată a sistemului neural, similară cu întârzierea în dezvoltare (neotenie) la oameni.

Neotenia umană reprezintă păstrarea unor trăsături juvenile la adulţi.

Alte articole

Cum își controlează Gabriela Cristea poftele alimentare după tratamentul pentru obezitate. „Mă gândesc la un croissant de o lună de zile”

Val de reacții în mediul online, după ce o tânără a dezvăluit că lucrează de pe plajă: „Într-un decor mai puțin obișnuit”

O diferenţă esenţială între oameni şi primatele non-umane este aceea că, în cazul oamenilor, formarea reţelelor neuronale necesită mult mai mult timp în perioada de dezvoltare, prelungindu-se astfel copilăria.

Totodată, în cadrul studiului s-a constatat că maimuţele modificate genetic prezentau o memorie pe termen scurt îmbunătăţită şi timpi de reacţie mai rapizi în comparaţie cu maimuţele rhesus sălbatice incluse în grupul de control.

Cercetătorii au declarat că un model de maimuţă modificată genetic este practic şi, în mare măsură, poate imita statutul specific uman, notează Xinhua. În cadrul studiilor viitoare, primatele modificate genetic non-umane ar putea oferi răspunsuri la întrebări importante cu privire la unicitatea oamenilor, precum şi la tulburările neurodegenerative şi comportamentale care sunt dificil de studiat prin alte mijloace, au precizat specialiştii.