Cercetătorii au găsit plastic în vietăţile marine care trăiesc în Groapa Marianelor

Peste 300 de milioane de tone de plastic sunt produse anual, iar în oceane plutesc cel puţin cinci triliarde de fragmente de plastic.

Pentru că cercetările la adâncimi mari sunt costisitoare, cele mai multe studii privind poluarea cu plastic au fost făcute la suprafaţă, demonstrând că peştii, ţestoasele şi păsările marine sunt contaminate.

O echipă de cercetători britanici spune acum că a descoperit cazuri de ingerare a plasticului la creveţi mici în şase dintre cele mai adânci gropi din oceane.

În Groapa Marianelor, la est de Filipine, care este şi cea mai adâncă, 100% dintre animalele studiate au fibre de plastic în aparatul digestiv.

„Mă aşteptam să găsim ceva, dar asta este uriaş”, a spus Alan Jamieson de la Newcastle University's School of Natural and Environmental Sciences.

Împreună cu echipa lui, Jamieson a căutat noi specii în adâncurile oceanelor. Cercetătorii au realizat că, în timpul expediţiilor din urmă cu un deceniu, au acumulat zeci de exemplare ale unei specii de crevete mic care trăieşte la adâncimi de 6.000 - 11.000 de metri. Şi au hotărât să caute plastic.

„Avem informaţii de la cea mai mare adâncime, aşa că dacă vom găsi plastic în acestea, am terminat”, a mai spus Jamieson.

Echipa a fost uimită de cât de răspândită s-a dovedit să fie contaminarea cu plastic la adâncimi extreme.

De exemplu, Groapa Peru-Chile din sud-estul Pacificului se află la aproximativ 15.000 de kilometri de Groapa Japoniei. Plasticul a fost găsit în amândouă. „Să nu mai pierdem timpul, este peste tot”.

Dintre cele 90 de vietăţi analizate de echipă, 65 (adică 72%) conţinea cel puţin o microparticulă de plastic.

Nu este clar în studiul publicat în Royal Society Open Science dacă particulele au fost ingerate de vieţuitoare la adâncimi mai mici, după care acestea au coborât. Însă când echipa a analizat fibrele, majoritatea părând ţesături precum nylon, a fost descoperit că legăturile atomilor de plastic au arătat că aveau o vechime de câţiva ani.

Particulele de plastice fie ajung direct în apele mărilor, fie se formează când bucăţi mai mari de plastic se descompun în timp.

Odată ce adună bacterii, devin mai grele şi se scufundă.

Contaminarea cu plastic fiind atât de răspândită, oamenii de ştiinţă au avertizat că este aproape imposibil să se afle ce efect a avut ingerarea de plastic asupra speciilor de la mari adâncimi.