Certificat energetic pentru imobile – un document obligatoriu în România

Acest act poate fi emis doar de un auditor energetic atestat.

Performanța energetică a clădirilor se exprimă prin:

• clasa energetică;
• consumul total specific de energie primară;
• indicele de emisii echivalent CO2;
• consum total specific de energie din surse regenerabile.

Pentru ce categorii de imobile este acesta obligatoriu?

Alte articole

Cum arată viața Danei Nălbaru și a lui Dragoș Bucur de când s-au mutat la țară: „Nu suntem niște nebuni care s-au închis în mijlocul pădurii”

Românii care stau la casă așteaptă cu anii să devină proprietari pe curte. Cum este posibil acest lucru: „Unii solicitanți așteaptă și de cinci ani fără să primească nicio decizie”

Acest certificat de performanță energetică (certificat energetic) este obligatoriu pentru clădirile sau unitățile de clădire ce se construiesc, se vând, se închiriază sau se renovează major.

De asemenea, este necesar la imobilele aflate în proprietatea sau administrarea autorităților publice sau a instituțiilor care prestează servicii publice, cele în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este ocupată de o autoritate publică și care este vizitată în mod frecvent de public.

Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără să existe un certificat energetic valid sunt supuse nulității relative, potrivit prevederilor Codului civil.

Pentru clădirile care se construiesc, acesta se elaboreaza prin grija investitorului, respectiv proprietarului sau administratorului (după caz), este prezentat de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepției la terminarea lucrărilor și se anexează, în copie, la procesul-verbal de recepție, constituind parte componentă a cărții tehnice a construcției.

Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepției la terminarea lucrărilor și neînsoțit de copia de pe certificat este nul de drept.

Categoriile de imobile pentru care este necesar:

• clădiri cu rol rezidențial – colectiv sau individual (blocuri de apartamente, case/vile);
• birouri;
• imobile de învățământ;
• sănătate;
• hoteluri și restaurante;
• activități sportive;
• comerț;
• imobile cu alte funcțiuni.

Există și categorii care sunt exceptate:

• clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
• clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;
• clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;
• clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de 4 luni pe an;
• clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 m2.