Cetăţean german care a furat şi vândut bijuterii dacice, trimis în judecată de Parchetul General

„În perioada 2005 – 2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor, inculpatul Pop Zeno a dobândit, deţinut şi transferat prin vânzare numeroase bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, furate din situri arheologice din România. În mod concret, în cursul anului 2006, inculpatul a vândut unui colecţionar bulgar o brăţară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 gr., sustrasă din Rezervaţia Arheologică din Munţii Orăştiei – situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect având o origine ilicită pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparţinând unei colecţii private. De asemenea, acesta a dobândit şi deţinut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 monede de argint romane republicane şi dacice, precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României”, au precizat reprezentanţii Parchetului General, printr-un comunicat de presă.

În sursa citată se mai precizează că, potrivit unor facturi datate în perioada 2007-2013, Pop Zeno a tranzacţionat către diferite persoane sau societăţi (din Europa şi Statele Unite), peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică).

Reprezentanţii PÎCCJ mai spun că intermedierea valorificării acestor bunuri a fost efectuată de persoane care şi-au asumat rolul de spălători de bani şi artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public.

„Tipurile monetare identificate prin facturile anterior menţionate au fost recuperate de autorităţile judiciare şi în alte cauze penale, unele soluţionate definitiv, iar altele aflate în curs de soluţionare, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice româneşti. Precizăm că brăţara plurispiralică din aur a fost restituită autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T. colecţionarului de bună credinţă care a cooperat cu organele judiciare. Brăţara se află în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi aparţine Patrimoniului cultural naţional, categoria Tezaur. Piesa reprezintă a 13-a brăţară recuperată de autorităţile române (dintr-un total de 15 brăţări sustrase în perioada 2000-2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brăţări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de provenienţă este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreaţa, aparţinând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac”, se mai arată în comunicatul Parchetului.

Alte articole

Procurorul Codrin-Horaţiu Miron, propus șef la DIICOT, audiat la CSM: Nu sunt mulțumit de cum funcționează DIICOT la nivel național. Pe droguri de mare risc nu stăm foarte bine

Ministrul Justiției a făcut nominalizările la șefia Parchetului General, DIICOT și DNA. Care sunt numele care merg la CSM și, ulterior, la președintele Nicușor Dan

De asemenea, au mai fost recuperate 473 de monede şi 18 podoabe dacice din argint, ce se află în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.

„Menţionăm că, în cadrul operaţiunilor de asistenţă judiciară internaţională, Tribunalul Landului Federal Salzburg a dispus în 2016 instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului, până la concurenţa sumei de 200.000 euro. Menţionăm că în cauză Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale s-a constituit parte civilă cu suma reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea brăţării multispiralice din aur, precum şi cele conexe. Dosarul va fi trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara”, mai arată Parchetul.