Chef Adi Hădean atrage atenția că prețul alimentelor a crescut extrem de mult, în timp ce românii sunt anunțați că produsele se ieftinesc. Acesta atrage atenția românilor și cu privire la mâncarea livrată acasă, despre care consideră că este transportată în condiții mizerabile.
Chef Adi Hădeanu remarcă ipocrizia politicienilor, care susțin că prețurile alimentelor scad, în ciuda faptului că acestea cresc constant de câțiva ani.
„500 grame telemea, 500 grame caș proaspăt, 500 mililitri de kefir, 500 grame iaurt de capră, 3 roșii (aprox 1 kilogram), 3 fire de ceapă verde, 2 ardei grași, 1 kilogram de cireșe. 30 de euro ieri la prăvălia din colț. Mâncare elementară, de sezon, produsă local, aproape 8 euro/kilogram, în București, România. Înțeleg că e groasă, da’ măcar nu mai trebuie să aud flașnetele guvernamentale cântând săptămânal despre ieftinirea alimentelor, în timp ce ele se scumpesc, cum am tot auzit în ultimii trei ani”, scrie pe Facebook celebrul chef Adi Hădean.
Citește și : Apartament de două camere în centrul istoric, scos la vânzare de ANAF. Preţul este un adevărat chilipir!
Bucătarul i-a taxat și pe cei care mănâncă de la firmele care livrează mâncare, susținând că aceasta este transportată în condiții insalubre, în genți murdare, susținând că produsele comandate nu sunt mâncare, în adevăratul sens al cuvântului, ci „nutreț livrabil”.
„De fiecare dată când văd gențile jegoase ale livratorilor mă umflă râsu’ de ce prost am putut fi acum 12 ani, când puneam la punct un serviciu de livrare de pizza împreună cu un tovarăș de la vremea aceea. Cum ne chinuiam noi să ne asigurăm că pizza stă caldă, da’ nu transpiră, că igienizăm gențile și le ținem impecabil de curate. Dacă știam că trebuie doar să aștept 8-10 ani și oamenii vor fi încântați să plătească mult pentru mâncare în general proastă, livrată mizerabil, nu mă mai supuneam la toate zoaiele de mi-au fost aruncate în cap la vremea aceea (că-i prea scump, că pizza nu e destul de crocantă, că de ce nu are 68 de grade etc). E drept că am început treaba aia la Cluj, unde oamenii sunt iertători doar cu cafeaua proastă și sistemul sub mediocru de taxare la parcarea municipală în aer liber
Gura bate guru. Serios. În sensul în care-i greu să înveţi pe cineva cât e flămând, şi de 100 de ori mai greu să înveţi pe cineva care-i sătul. Asta am observat pe pielea mea, motiv pentru care încerc să mă ţin mereu între ele, nici sătul, nici prea flămând, doar cât să am destulă atenţie liberă de instinctul de supravieţuire. Ceea ce-i tot mai rar în lumea noastră guvernată de lene, de lipsa asumării statutului de om, de frici desenate-n tuşe tot mai groase şi mai stridente. Cum am ajuns aici? Posibil şi din cauza aplicaţiilor care mijlocesc vânzarea mâncării.”
Ce e rău în a mânca acasă? „Nimic, desigur, mai ales dacă mănânci ce ai gătit tu. Nu-i rău nici să mânânci mâncare comandată/livrată sau take-away, dacă poţi face asta în mod conştient. Ceea ce se întâmplă tot mai puţin, judecând după cursa nebună a aplicaţiilor care se întrec să livreze mai repede, mai ieftin. Apeşi un buton şi capeţi în schimb promisiunea că într-o oră vei mânca mâncare caldă. Da’ eu nu aş mai numi-o mâncare. Aş numi-o nutreţ livrabil, cu tot respectul pentru nutreţ.”, a detaliat acesta.
Chef Adi Hădean arată că acest fenomen duce la scăderea calității mâncării, precum și la folosirea în această industrie a personalului necalificat, care nu știe să respecte normele stricte de igienă.
„Şi o să vă spun de ce. Orice trebuie să fie cald, în 5 minute nu va mai fi la fel de cald. Orice trebuie să fie rece, în 5 minute nu va mai fi la fel de rece. Orice lucru ieftin e pe cheltuiala ta, dar încă nu realizezi. Scăderea calităţii mâncării e inevitabilă şi garantată, mai garantată (permiteţi) decât livrarea într-o oră. Mâncare ieftină poate însemna pentru tine o roşie cumpărată vara din Obor.
Pentru un restaurant, mâncare ieftină înseamnă ingrediente mai proaste, personal necalificat (cu capacitate redusă de a găti vag corect, cu capacitate redusă de a respecta nişte norme de igienă stricte), înseamnă un meniu limitat la carbohidraţi în exces, grăsimi în exces, tehnici de gătire folosite abuziv (prăjire+prăjire şi un pic de prăjire la final), legume conservate şi supe cu multă gelatină, care rămân fierbinţi 20-30 de minute după ambalare”, transmite bucătarul.