DOCUMENT Președinția arbitrează războiul Bolojan-Ciolacu pe tema programului SAFE. Cine conduce ”la puncte” în acest moment

Cine are dreptate – Bolojan sau Ciolacu? Disputa dintre cei doi a pornit de la o altă întrebare, referitoare la programul european SAFE: cine a stabilit schema de coordonare a proiectelor și în ce moment a fost luată această decizie – în mandatul lui Ciolacu sau ulterior, sub guvernarea Bolojan.

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că arhitectura de implementare a programului a fost stabilită în perioada în care Marcel Ciolacu era prim-ministru. În această interpretare, Guvernul de atunci ar fi decis ca Ministerul Apărării Naționale să pregătească proiectele de înzestrare, iar coordonarea și transmiterea către Comisia Europeană să fie realizată prin Guvern, respectiv Cancelaria prim-ministrului, ca integrator național. Bolojan afirmă că această schemă a fost agreată instituțional, inclusiv în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și că guvernele ulterioare doar au continuat aplicarea ei.

Fostul șef al guvernului Marcel Ciolacu a respins această versiune, afirmând că actualul premier interpretează greșit sau trunchiat deciziile. Potrivit lui Ciolacu, desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE nu a fost făcută în mandatul său, ci ulterior, prin acte normative adoptate în noiembrie 2025, în guvernarea Bolojan. Din această perspectivă, Ciolacu consideră că responsabilitatea organizării efective a programului și a structurii de implementare aparține executivului actual, nu celui anterior.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest context, Administrația Prezidențială a transmis un răspuns oficial la solicitarea lui Mihai Jurca – șeful Cancelariei premierului -, în care clarifică traseul instituțional al deciziilor privind programul SAFE. Potrivit documentului, în ședințele CSAT din aprilie 2025 a fost analizat cadrul de coordonare al programului, pornind de la propunerile Ministerului Apărării Naționale privind participarea României la mecanismul european. Inițial, MApN avea un rol central în pregătirea aplicației și în agregarea proiectelor, însă ulterior, în urma discuțiilor din CSAT, s-a decis ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să preia rolul de coordonare și să gestioneze transmiterea și negocierea proiectelor cu Comisia Europeană, prin Reprezentanța Permanentă a României la UE.

Alte articole

3 zodii urmărite de noroc până la finalul lunii mai. Nativii care au parte de reușite pe toate planurile

Uber introduce noi funcționalități în aplicație. Compania vrea să „livreze” și camere de hotel

Citește și Bolojan, după ce inflaţia a trecut de 10%: „Este anormal şi imoral ca guvernele care au dat foc să-l critice pe cel care stinge focul”

Administrația Prezidențială mai arată că această decizie a fost rezultatul unei opțiuni de coordonare interinstituțională, nu al unei decizii individuale, iar atât președintele interimar Ilie Bolojan, cât și premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, au avut poziții exprimate în cadrul CSAT privind necesitatea unei coordonări la nivel guvernamental. În final, CSAT a agreat o formulă de lucru care a mutat responsabilitatea de coordonare la nivelul Guvernului, menținând în același timp rolul tehnic al ministerelor de linie.

Potrivit aceleiași surse, această arhitectură instituțională a fost ulterior consolidată prin acte normative, inclusiv prin Ordonanța de Urgență 62/2025 și prin decizii ulterioare ale CSAT, ceea ce a formalizat rolul Cancelariei prim-ministrului în mecanismul de implementare a programului SAFE, scrie adevarul

Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale în disputa Bolojan – Ciolacu

La 8 mai, șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a cerut Administrației Prezidențiale clarificări privind desemnarea Cancelariei prim-ministrului pentru îndeplinirea unor atribuții referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025.

Administrația Prezidențială a răspuns următoarele:

• în cadrul ședinței CSAT din 30 aprilie 2025, condusă de Ilie Bolojan, a fost finalizat memorandumul MApN referitor la participarea României la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025;
• prin memorandumul din 11 aprilie 2025, avizat de către prim-ministrul României, CSAT a propus ca MApN să coordoneze procesul de realizare a aplicației naționale și să transmită proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
• în urma discuțiilor din cadrul ședinței, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE, proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
• în ceea ce privește modalitatea de desemnare a Cancelariei prim-ministrului, se precizează că, în cadrul acestei tematici, Ilie Bolojan, președinte interimar al României, a menționat că ședințele de coordonare s-au ținut la Administrația Prezidențială și că acestea trebuie transferate la Guvern, subliniind că punctul 6 din documentul analizat reprezintă răspunderea Guvernului și nu doar a MApN. În acest sens, a solicitat punctul de vedere al lui Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, cu privire la menținerea formulei inițiale privind mandatul acordat MApN sau la o coordonare la nivelul Guvernului.

La solicitarea lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României, Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei prim-ministrului, prin șeful Cancelariei sau un consilier de stat care să aibă aceste atribuții, având în vedere specificul nou al acestui tip de program.

• în finalul dezbaterii tematicii referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a propus reformularea articolului 6 alineatul (1) din proiectul de hotărâre al CSAT, în sensul ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE;
• în contextul datelor prezentate, soluția adoptată de membrii CSAT a urmărit asigurarea unei coordonări instituționale unitare la nivel guvernamental, cu menținerea atribuțiilor tehnice și operaționale ale instituțiilor competente;
• ulterior, rolul Cancelariei prim-ministrului a fost formalizat și la nivel normativ, conform deciziei membrilor CSAT, prin dispozițiile OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE)”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de act normativ a fost avizat de CSAT prin hotărârile CSAT nr. 119 din 17.11.2025 și nr. 51 din 26.03.2026.

Documentul este semnat de Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale.

(sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

Citește și Nicușor Dan începe o nouă rundă de consultări informale pentru formarea noului guvern (surse)