Cheltuielile făcute de România în perioada stării de urgenţă. Peste 3.000 de lei pentru fiecare persoană carantinată

În ciuda faptului că media cheltuielilor pe ţară pentru o persoană carantinată a fost puţin peste 3.000 de lei, au existat două unităţi administrativ teritoriale care au avut costuri aproape duble. Vorbim de unităţi din Bucureşti şi Braşov, cheltuielile ridicându-se la 5.462 de lei, respectiv 5.389 de lei pe persoană. În total au fost carantinate 3.279, respectiv 1.003 de pacienţi.

Dacă ne referim la cheltuielile din Bucureşti, din spaţiile special amenajate pe bază de contract, costurile au fost de 5.309 de persoană, iar carantinarea în spaţiile gratuite a costat 12.836 de lei de persoană.

În Constanţa, situaţia a stat cu totul şi cu totul altfel. Au fost carantinate doar 21 de persoane, iar costul mediu pentu un pacient carantinat a fost de 48 de lei.

Ce bani s-au dat pentru alocaţia de cazare

„Din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului au fost suplimentate bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si au fost alocate fonduri de 15,638 milioane lei celor 42 de judete pentru acoperirea cheltuielilor cu personalul din servicii sociale publice aflat in izolare preventiva la locul de munca, precum si pentru cheltuielile determinate de modificarea art.2 din HG nr. 201/2020 pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantina si luarea unor masuri in domeniul sanatatii, precum si pentru alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sanatatii”, se arată în raportul Curţii de Conturi, potrivit ziare.com.

Alte articole

Crin Antonescu a cheltuit cât toți ceilalți contracandidați la un loc, în campania electorală. De unde provin cele peste 7 milioane de euro

Cât cheltuie Andreea Tonciu când soțul ei e plecat din țară. „Nu mă uit la bani”

În aceste cheltuieli prezentate în raport au intrat sumele pentru alocaţia de cazare, de 230 de lei pe zi. Aceasta include costurile pentru asigurarea spaţiului de locuit, costurile pentru serviciile de curăţenie, pentru serviciile de spălătorie, pentru produsele de igienă personală, prosoape, lenjerie, protecţia bagajelor.

Ministerul Sănătăţii a asigurat decontarea acestor cheltuieli prin transferuri către bugetele locale. Dacă în luna martie finanţările au fost de 26,772 de milioane de lei, acestea au ajuns să fie de cinci ori mai mari, mai exact de 134.600 în luna aprilie.

Negocierile cu hotelurile nu au fost posibile în unele cazuri

Mulţi operatori economici, care deţineau spaţii de cazare, au refuzat să presteze servicii în perioada stării de urgenţă. „incheierea contractelor care au avut ca obiect cazarea in regim de carantina persoanelor obligate sa stea izolate, potrivit Ordonantelor militare, nu s-a efectuat in urma unei proceduri de atribuire, avand in vedere ca evaluarea din punct de vedere sanitar a spatiilor se efectua de catre Directiile de Sanatate Publica judetene, iar multi operatori economici din domeniu, care detineau spatii de cazare, nu au acceptat prestarea de servicii in conditiile impuse de situatia de urgenta”.

„Chiar si pentru procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, reglementata de prev. art. 104, alin. 1, lit. c), din Legea 98/2016 privind achizitiile publice, care ar fi cea mai rapida procedura de achizitie publica, sunt necesare a fi parcurse o succesiune de activitati dintre care: intocmirea referatului de necesitate; modificarea programului anual de achizitii publice; pregatirea documentatiei de atribuire; organizarea procedurii, emiterea unei decizii cu privire la nominalizarea membrilor comisiei de negociere, identificarea potentialilor ofertanti din piata de profil, invitarea acestora la negociere”, a mai prezentat Curtea de Conturi în raportul trimis Parlamentului.