Cheltuielile militare la nivel mondial au depăşit 1.600 de miliarde de dolari

Pe întregul an 2015 cheltuielile militare s-au ridicat la 1.676 miliarde de dolari, crescând cu 1% față de anul trecut.

În afară de această creștere globală, susținută în principal în Europa de Est, Asia și Orientul Mijlociu, SIPRI constată că diminuarea cheltuielilor militare în Occident a încetinit.

SUA rămân pe departe țara care cheltuiește cel mai mult în domeniu. Bugetul lor militar, de 596 miliarde de dolari, s-a repliat cu 2,4% în raport cu anul precedent, adică cu mai puțin decât în anii precedenți.

Sam Perlo-Freeman, cercetător al SIPRI, a explicat aceste cheltuieli suplimentare pentru înarmare prin războiul împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), informează Agerpres.

Alte articole

Noi reguli pentru recrutare în armata din Ucraina. Ce se întâmplă cu bărbații care au peste 25 de ani

Serviciul militar obligatoriu pentru tinerii români. Propunerea revine în discuție în urma tensiunilor geopolitice. Câți ar fi dispuși să se înroleze

Al doilea buget militar ca mărime, al Chinei, este estimat la 215 miliarde de dolari, urmat de cel al Arabiei Saudite (87,2 miliarde), care l-a depășit pe cel al Rusiei (66,4 miliarde).

În ultimii zece ani (2006-2015), în timp ce bugetul alocat înarmării de SUA s-a redus (+4%), cel al Chinei a explodat (+132%), iar cele ale Arabiei Saudite (+97%) și Rusiei (+91%) au crescut rapid.

Citeşte şi SUA continuă să-şi reducă bugetul pentru apărare, în timp ce Rusia şi China îl sporesc

Franța — al cincilea buget în domeniu în 2014 — a căzut pe locul al șaptelea, după Marea Britanie și India.

Per ansamblu, bugetele Europei occidentale au scăzut în continuare, dar mai puțin rapid.

‘Motivele acestei schimbări de tendință sunt Rusia, gruparea Statul Islamic și NATO’, potrivit lui Perlo-Freeman. Membrii NATO s-au angajat să respecte până în 2014 obiectivul cheltuielilor militare corespunzând unui procent de 2% din Produsul Intern Brut (PIB).

În Asia, creșterea cheltuielilor Indoneziei, Filipinelor, dar și ale Japoniei și Vietnamului reflectă tensiunile — mai mult sau mai puțin deschise — cu China și cu Coreea de Nord.