China are probleme grave cu şomajul, 20% dintre absolvenţii de facultate nu au de lucru. „Să-ţi găseşti un loc de muncă bun este mai greu decât să-ți găsești un iubit”

Noile date publicate sâmbătă de Biroul Național de Statistică din China arată că șomajul în rândul tinerilor a atins 19,3% în iunie. Este cel mai înalt nivel de când datele au fost început să fie făcute publice pentru prima dată acum patru ani; pe atunci, cifra era de până la 9,6 la sută.

Aproape 11 milioane de proaspeţi absolvenți de facultate – promoţia 2022 – s-au alăturat acestei piețe a muncii descurajantă de la un an la altul. „Am descoperit că este foarte greu să găsești un loc de muncă în acest moment, în special să găsești un loc de muncă care ți se potrivește și care este satisfăcător”, a spus Chen Huizhi, o absolventă din 2021, care a studiat comunicațiile la Londra, înainte de a se întoarce la Beijing în timpul pandemiei. Chen, care a vorbit cu Grid sub condiția anonimatului, a obținut recent un nou loc de muncă, dar a realizat că jobul provoacă anxietate. „Să-ţi găseşti un loc de muncă bun este chiar mai greu decât să-ți găsești un iubit”, spune ea.

După o redresare relativ ușoară din etapele inițiale ale pandemiei, economia Chinei a încetinit ca urmare a noilor blocaje Covid. Creșterea PIB a scăzut la 0,4 la sută în al doilea trimestru al anului, cu mult sub ținta anuală a guvernului de 5,5 la sută. Dar motivele șomajului ridicat al tinerilor din China se extind dincolo de pandemia de coronavirus, la probleme politice existente de mai mult timp şi care nu sunt ușor de rezolvat.

Trei mari probleme economice explică de ce atât de mulți tineri chinezi nu au un loc de muncă în acest moment. Prima problemă este veche de peste un deceniu: China pur și simplu are prea mulți absolvenți de facultate pentru ca economia să îi poată absorbi. Doar 0,71 locuri de muncă erau disponibile pentru fiecare absolvent în primul trimestru al anului, potrivit Zhaopin, un site chinez de recrutare de locuri de muncă.

Alte articole

Marcel Ciolacu iese la atac şi susţine că actuala criză a fost creată artificial: „Nu mai amintim de milioanele cheltuite pe vaccinuri. Eu am cheltuit pe autostrăzi”

Verdictul sumbru al economistului Radu Georgescu: ”România va ajunge în incapacitate de plată. Va urma o perioadă dificilă de cel puțin 10 ani”

Citeşte şi Analist economic: „Multe dintre economiile naţionale se îndreaptă către recesiune în următoarele 12 luni”. Care sunt ţările vizate

O altă problemă este cauzată de politica de represiune a guvernului de la Beijing împotriva corporațiilor chineze care sunt considerate a fi devenit prea lacome. Industria tehnologică din China a fost lovită deosebit de puternic. Autoritățile de reglementare au amendat giganții tehnologici, inclusiv Alibaba și Tencent, cu miliarde de dolari pentru practici monopoliste. În urma represiunii, creșterea exuberantă a tehnologiei a fost redusă. „Multe companii private de internet concediază mai mult decât angajează”, spune Tianlei Huang, cercetător la Institutul Peterson de Economie Internațională.

Mai presus de orice, acest „cel mai dificil sezon de căutare a locurilor de muncă”, așa cum îl numesc mulți, este un produs al pandemiei în sine și al impactului uriaș pe care politica „zero Covid”  a Chinei a avut-o asupra economiei. O serie de blocaje continuă să dea lovituri zdrobitoare afacerilor din întreaga țară. Efectele economice ale carantinei de două luni din Shanghai au afectat toate domeniile, de la fabrici la cafenele. Întreprinderile mici, o altă sursă mare de locuri de muncă pentru tineri și au fost şi ele lovite puternic. „Multe dintre acele întreprinderi mici s-ar putea să fi murit deja”, spune Huang. „Mulți se pot confrunta cu o criză gravă a fluxului de numerar, iar supraviețuirea este prioritatea lor numărul 1 deocamdată. Nu e de mirare că fie oferă mai puține locuri de muncă, fie suspendă planurile de recrutare până când condițiile devin mai favorabile”.

Citeşte şi China a început împărţirea averii bogaţilor. Grupul Alibaba va ceda peste 15 miliarde de dolari, pentru „prosperitatea comună”