Chiţoiu îşi face bilanţul ca ministru: Reforma sistemului fiscal şi asigurarea stabilităţii macroeconomice

Printre obiectivele majore, asumate încă de la preluarea mandatului, se numără reorganizarea ANAF, a cărei operaţionalizare parţială realizată în luna decembrie 2013 a produs deja primele efecte, încasările în ianuarie 2014 fiind cu 6,5% peste planul stabilit şi cu 13,2% mai mult, în termeni nominali, faţă de ianuarie 2014.

De asemenea, în parteneriat cu reprezentanţii mediului de afaceri, au fost rescrise Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, acestea aflându-se în momentul de faţă pe traseul de avizare.

„Prin unificarea actelor normative din domeniul fiscal, în premieră în ultimii 24 de ani, într-un Cod fiscal clar, coerent, fără loc de interpretări, va creşte eficienţa administrării fiscale şi vor fi simplificate procedurile de administrare a creanţelor fiscale. A fost adoptată, începând cu septembrie 2013, reducerea TVA la produsele de panificaţie, de la 24% la 9%. Dintre măsurile de relaxare fiscală şi dezvoltare economică, scăderea CAS cu 5 puncte procentuale şi neimpozitarea profitului reinvestit, anunţate de ministrul Daniel Chiţoiu după negocierile cu FMI, BM şi CE din noiembrie 2013 şi ianuarie 2014 şi asumate încă de la preluarea mandatului în 2013, vor fi evaluate în luna aprilie în cadrul negocierilor cu instituţiile financiare internaţionale, în vederea implementării acestora începând cu 1 iulie 2014”, se spune în comunicat.

MFP prezintă o listă a celor mai importante măsuri cu impact pozitiv direct asupra economiei româneşti adoptate în timpul mandatului lui Daniel Chiţoiu la conducerea MFP, unde figurează rescrierea Codului fiscal şi a Codului de procedura fiscală, reducerea TVA de la 24% la 9% care contribuie la reducerea evaziunii ceea ce va contribui la salubrizarea acestui domeniu şi va răsplăti, prin capitalizare, agenţii economici oneşti în relaţia cu statul, simplificarea procedurilor de rambursare de TVA (la sfârşitul lunii august 2013 s-a ajuns în premieră la zi cu rambursările de TVA, efortul bugetar a fost de 1,2 miliarde de lei), modificarea sistemului TVA la încasare prin introducerea caracterului opţional începând cu dată de 1 ianuarie 2014, măsură de care vor beneficia aproape jumătate de milion de contribuabili, scutirea câştigurilor de capital pentru favorizarea societăţilor de tip holding, reducerea penalităţilor de întârziere la plata taxelor şi impozitelor, amânarea la plata a obligaţiilor fiscale administrate de ANAF (au fost adoptate măsuri clare în domeniul eşalonării la plata, menite să ‘dezgheţe’ raporturile economice dintre întreprinzători şi stat, precum şi în sfera exclusivă a mediului de afaceri, de exemplu, OUG nr 50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale, precum şi instituirea unor facilităţi fiscale pentru contribuabilii care au de încasat sume de la autorităţile competenţe în gestionarea fondurilor europene, facilităţi sub formă amânării la plata a obligaţiilor fiscale administrate de ANAF sau transmise spre recuperare acesteia).

Alte articole

Fost vicepremier și ministru de Finanțe, condamnat la închisoare după ce a ucis doi oameni într-un accident

Alte măsuri menţionate vizează reducerea perioadei de deţinere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la un an, modificarea condiţiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor şi de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, eliminarea din baza de impunere a veniturilor reprezentând diferenţele de curs valutar şi a reducerilor comerciale acordate, pentru reducerea influenţei din cursul valutar şi a unor elemente de venit care sunt reflectate specific din punct de vedere contabil, programul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, prelungirea programului Prima Casă, împrumuturi din Trezorerie pentru decontarea în avans a proiectelor finanţate din fonduri europene, scheme de ajutor de stat, creşterea investiţiilor publice, în special prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale din PIB (de la 2,6% la 3,1%), creşterea finanţării programelor de investiţii la nivelul autorităţilor locale, continuarea programului privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală.