Christine Lagarde, şefa FMI, este trimisă în JUDECATĂ de justiţia franceză. E implicată într-un dosar de arbitraj

Christine Lagarde va trebui să apară în fața Curții de Justiție a Republicii Franceze (CJR), singura instanță abilitată să ancheteze foști membri ai Guvernului francez pentru fapte comise în timpul mandatului lor.

Patrick Maisonneuve, avocatul lui Christine Lagarde, și-a exprimat regretul în privința deciziei și a afirmat că este convins că instanța va arăta nevinovăția clientei sale.

În luna decembrie a anului trecut, magistrații de la CJR au decis să o trimită în judecată pe Christine Lagarde într-un proces pentru „neglijență”, însă fostul ministru al Economiei a făcut recurs la Curtea de Casație.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Perspectiva unui proces este una jenantă pentru Christine Lagarde, care tocmai și-a început al doilea mandat în fruntea Fondului Monetar Internațional. Dacă va avea loc un proces, Lagarde riscă un an de închisoare și o amendă de 15.000 de euro, potrivit Agerpres.

Alte articole

Poți fi amendat dacă ții brăduțul parfumat la oglindă? Detaliul din Codul Rutier care îi poate costa pe șoferi până la 4.325 de lei

Nicușor Dan, explicații despre cum a ajuns drona rusească să lovească la Galați. ”Traiectoria i s-a modificat”. Motivele pentru care nu a fost doborâtă

Citeşte şi FMI cere măsuri de AUSTERITATE: Facilităţile fiscale de anul viitor ar trebui amânate sau anulate

Fostului ministru al Economiei i se reproșează că a recurs la un arbitraj privat, în loc să meargă în justiție, pentru un litigiu între omul de afaceri Bernard Tapie și Credit Lyonnais.

Litigiul viza o tranzacție ce a avut loc în 1993, când Tapie a vândut băncii franceze participația pe care o deținea la producătorul german de îmbrăcăminte și echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acțiune în justiție, susținând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obținut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiție.