Cifrele pozitive ale României. Domeniile în care țara noastră este lider la nivelul UE

La floarea-soarelui, România are cea mai mare suprafață cultivată și cea mai mare producție din UE, nu mai puțin de 2.800 de tone în 2021, cu 800 de tone peste Franța.

Nici la producția de grâu nu stă rău România. Se află pe locul al patrulea în UE, cu 2,2 milioane de hectare suprafață și o producție de peste 10 milioane de tone. Franța este lider, urmat de Germania și Polonia, arată o analiză ZF.

Un alt aspect cu care se mândrește România este viteza internetului. Suntem pe primul loc în UE, din acest punct de vedere. Viteza de descărcare de pe internet broadband este de circa 200 mbps. Media europeană este de aproximativ 100 mbps.

La producția de vin, România este pe locul 6 în UE, cu peste 5 milioane de hectolitri de vin produși în 2020. Cei mai mari producători de vin din UE sunt Italia, Spania și Franța, cu o producție de peste 30 de milioane de hectolitri anual.

Alte articole

Nicuşor Dan, după ce Ucraina a primit 90 de miliarde de euro: „Statele UE plătesc dobânzile”

UE renunță la mașinile complet electrice în 2035, o măsură emblematică a ‘Pactului verde’

Din perspectiva producției de automobile , România se află pe locul al șaptelea în topul producătorilor europeni. 438.000 de automobile a produs România în 2020. Ungaria a produs 433.000, iar Polonia 221.000. Lider de piață este Germania, cu o medie de 3,4 milioane de mașini produse în fiecare an.

Cifrele negative ale României la nivelul UE

România se află pe locurile codașe la numeroase capitole. La PIB per capita, țara noastră e pe locul 26 în UE, înainte de Bulgaria. Potrivit datelor Eurostat, la finalul lui 2021 România avea un PIB per capita de 9.400 de euro, cu mult peste cel al Bulgariei, de 5.900 de euro. Lider în blocul comunitar este Luxemburg, cu 87.000 de euro.

România este codașă și cu investițiile în sănătate, cu doar 5,7% din PIB alocat în 2019. La nivelul UE, media este de 9,9%.

În ceea ce privește investițiile în infrastructură – autostrăzi, România încă nu a trecut de 1.000 de kilometri de drum de mare viteză. Ungaria, o țară de trei ori mai mică, are 1.700 de kilometri de autostradă.