Sorin Cîmpeanu promite că măsurile din legile educaţiei care vor duce la creşterea cheltuielilor vor fi impuse treptat până în 2027. Ministrul Sorin Cîmpeanu susţine că este convins că educaţia va primi bugetul promis.

„Cu siguranţă da (…) de la premisa asta am pornit construcţia legilor”, a spus Cîmpeanu, la TVR Info, vorbind despre acordarea sistemului de educaţie a unui procent de 6% din PIB.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

6% din PIB va fi bugetul educaţiei în anul 2027, iar o creştere semnificativă a finanţării va fi chiar de anul viitor, a explicat ministrul Cîmpeanu.

„6% din PIB, în momentul, de faţă echivalează cu 15% din bugetul general consolidat al statului român, pe cheltuieli. Asta înseamnă că statul român va investi în educaţie un leu din şapte. Acest 15% va fi un buget necesar, gradual, în anul 2027”, a explicat Cîmpeanu.

Ministrul a mai dezvăluit că de la profesori, elevi, părinţi şi ONG a primit 10.431 de amendamente pentru proiectul Legilor Educaţiei. Acestea sunt analizate de o comisie din cadrul Ministerului Educaţiei şi eventual vor fi introduse în proiectul care va fi supus aprobării.

Sorin Cîmpeanu: Avem în momentul de faţă 4.152 de profesori necalificaţi, dintre care aproape 1.000 sunt profesori care nu au nici măcar studii superioare

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat, luni seară, că există o criză de profesori în sistemul de învăţământ, iar aproape jumătate dintre actualii dascăli se vor pensiona în următorii zece ani. Potrivit ministrului, în prezent sunt aproape 1.000 de cadre didactice care nu au nici măcar studii superioare. Pentru încurajarea angajărilor din Educaţie, Cîmpeanu este de părere că este necesară o creştere a salariilor, precum şi alocarea a 6 la sută din PIB pentru acest domeniu.

Ministrul Educației a pus-o la punct pe directoarea unui liceu de top din București: ”Chemați-o din cancelarie. Vreau să rezolvăm problema!”

Sorin Cîmpeanu a precizat, luni seară, la TVR Info că schimbarea din sistemul de învăţământ nu se va putea face fără salarii atractive.

”Dacă nu vom înţelege să acordăm resurse în aşa fel încât să nu mai existe vreun  cadru didactic în România, care  să aibă un salariu sub salariul mediu pe economie, nu vom reuşi să facem schimbarea. profesorul are rolul determinant”, a declarat Sorin Cîmpeanu care a adpugat că nu sunt suficienţi profesori în prezent.

Întrebat care este strategia de a atrage noi profesori în sistem, Cîmpeanu a subliniat că fără salarii atractive, acest lucru nu va fi posibil.

”Nu chiar jumătate, dar aproape jumătate vor ieşi la pensie în următorii zece ani. Nu putem să îi atragem în sistem oferindu-le salarii de nivelul celor actuale. Absolvenţii universităţilor româneşti, cei mai  buni absolvenţi ai universităţilor româneşti vor alege întotdeuna altceva, vor alege în mod evident, să nu fim ipocriţi, acea variantă care le va asigura  un trai mai bun, chiar dacă ei îşi doresc să fie profesori. Deci atractivitatea salarială este esenţială. Pentru asta , alături de alte obiective, voi lupta cu toate  mijloacele să rămână în proiectul Legii Educaţiei, aşa cum este propus acum”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a adăugat că peste 4.000 de profesori sunt necalificaţi.

”Avem în  momentul de faţă 4.152 de profesori necalificaţi, dintre care aproape 1.000 sunt profesori care nu au nici măcar studii superioare, nu studii superioare în  disciplină. Avem o criză de profesori, din ce în ce mai acută. Ieşirea la pensie a profesorilor, ne va crea o problemă din ce în ce mai mare, dacă nu vom răspunde acum, acestei nevoi a profesorilor, din toate perspectivele”, a declarat Cîmpeanu.

Întrebat dacă vor exista bani, Sorin Cîmpeanu a spus că dacă nu vor fi cerute fonduri, acestea nici nu vor veni.
”Am siguranţa că dacă nu cerem cu toţii, nu avem nicio şansă să obţinem. Până acum au fost schimbări de formă. Am încercat să generăm schimbări bune, dealtfel,  de 10-12 ani, fără să schimbăm instituţiile, fără  să ne asigurăm că există mecanisme pentru  implementarea acestor schimbări şi  fără să acordăm resursele financiare necesare acestor schimbări. Avem discuţii în coaliţie, până acum au fost agreate. Urmează să  se certifice acest agreement, în momentul în care vor intra pe circuitul de avizare  la toate ministerele avizatoare: Ministerul Muncii, Ministerul Justiţiie, Ministerul de Finanţe”, a mai precizat Cîmpeanu.

Întrebat, de asemenea, dacă Educaţia va primi 6 la sută din PIB, Sorin Cîmpeanu a explicat că noua Lege a Educaţiei a fost astfel construită să se ajungă la acest procent.

”Cu siguranţă, da. Şase la sută, în momentul de faţă, echivalează cu 15 la sută din bugetul general consolidat al statului român, pe cheltuieli. Asta înseamnă că statul român va investi în  educaţie 1 leu din 7. Acest 15 la sută va fi un buget necesar gradual în 2027 (…) Legea este construită în aşa fel, încât 6 la sută din PIB, echivalent cu 15 la sută din bugetul general consolidat al statului român va fi bugetul educaţiei în anul 2027, gradual, cu o creştere mult mai mare în 2023. Niciodată nu a fost un moment potrivit pentru a investi în educaţie”, a mai declarat Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu: Transportul elevilor este o măsură care nu a fost nicidată aplicată

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, s-a referit, luni seară, la transportul elevilor, despre care a precizat că este o măsură care niciodată nu a fost aplicată, mai ales că în România sunt mari probleme cu asumarea de responsabilitate. Astfel, dacă nimeni altcineva nu îşi asumă transportul elevilor, Ministerul Educaţiei şi-l va asuma.

Ce ţinută a purtat Carmen Iohannis în prima zi de şcoală. Gestul inedit faţă de elevi al Primei Doamne FOTO / VIDEO

Sorin Cîmpeanu a declarat, luni seară, la TVR Info, că a fost propusă, în noua lege a Educaţiei, o variantă pentru transportul elevilor. Transportul elevilor este o măsură care nu a fost nicidată aplicată, în sensul  gratuităţii transportului elevilor. Am propus o variantă în lege. Această variantă presupune  asumare de responsabilităţi. Se pare că în România avem probleme cu asumarea de responsabilitate, mă refer la instituţiile statului român. Din discuţii cred că am reuşit să ajungem la un numitor comun în aşa fel încât transportul să fie asigurat într-o manieră partajată, între autorităţile locale, care au regiile de transport şi  Ministerul Educaţiie, posibil 50% Ministerul Educaţiie, 50%  autorităţi locale. Şi cealaltă componentă, pentru că un elev care merge la şcoală în localitatea de domiciliu, are nevoie de transport şcolar. Atunci când  un elev merge la şcoală  într-o altă localitate decât cea de domiciliu, are nevoie de decontul navetei care poate fi intrajudeţean, dacă domiciliul şi şcoala sunt în acelaşi judeţ sau interjudeţean, dacă  domiciliul şi şcoala sunt în judeţe diferite”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a precizat că dacă nu există o altă posibilitate de asumare, pentru transportul elevilor, Ministerul Educaţiei îşi va asuma responsabilitatea. ”Naveta, dacă nu există posibilitate de asumare de către alte instituţii ale statului român, va asuma Ministerul Educaţiei decontarea tuturor decontărilor de navetă într-o manieră care să fie  asiguratoare oricare ar fi evoluţiile precum am văzut la preţul carburanţilor. Deşi consiliile judeţene au o relaţie contractuală cu operatorii de transport, acest lucru însemnând că prevăd şi tarifele”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu: Am văzut bine irelevanţa mediilor din gimnaziu / Nu poţi pune semnul egal între media anilor de gimnaziu dintr-o şcoală în care nimeni nu ia Evaluarea Naţională şi media anilor de gimnaziu dintr-un colegiu

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a apreciat că este irelevantă media anilor din gimnaziu şi a arătat că nu poate fi pus semnul egal între media anilor de gimnaziu dintr-o şcoală în care nimeni nu ia examenul de evaluare naţională şi media anilor de gimnaziu dintr-un colegiu, spre exemplu.

Sorin Cîmpeanu a declarat luni seară, la TVR Info, că a crescut de patru ori numărul notelor de 9 şi 10, după criza sanitară. ”Am văzut bine irelevanţa mediilor din gimnaziu. Am văzut că s-a triplat, a crescut chiar de 4 ori numărul notelor între 9 şi 10, după criza sanitară, am văzut că evaluarea standardizată a fost tot timpul o problemă în şcoala românească, s-a amplificat foarte mult pe parcursul crizei sanitare. Evaluarea standardizată este necesară pentru că în momentul de faţă în spatele notei de 10 sau 9, obişnuite în Colegiu Vianu sau Colegiul Moisil, ar trebui să stea exact acelaşi nivel al aceloraşi competenţe precum într-o şcoală în care niciun elev nu ia media 5 la evaluare naţională sau într-un liceu în care niciun elev nu promovează examenul de bacalaureat”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a vorbit de inechitate în competiţia şcolară.  ”Cred că atâta vreme cât avem puterea să renunţăm la ipocrizie şi să promovăm bunul simţ, înţelegem că nu poţi pune semnul egal între media anilor de gimnaziu dintr-o şcoală în care nimeni nu ia Evaluarea Naţională şi media anilor de gimnaziu dintr-un colegiu care dă olimpici naţionali şi internaţionali. Dacă nu putem să punem semnul egal, nu este normal să introducem acest criteriu cu nicio pondere, într-o competiţie care se doreşte a fi echitabilă”, a mai spus Cîmpeanu.