Dezbatere cu SCÂNTEI a candidaţilor la Primăria Capitalei. Cum vor să rezolve cele mai mari probleme ale Bucureştiului

Cea mai complexă dezbatere electorală din această campanie a avut loc luni seară, de la ora 21.00, la România TV. Şase candidaţi la Primăria Capitalei au răspuns la întrebările moderatorilor Andreea Creţulescu şi Victor Ciutacu, dar şi la provocările lansate de doi dintre cei mai longevivi primari ai Bucureştiului de după decembrie 1989, Traian Băsescu şi Sorin Oprescu şi au avut ocazia de a-şi adresa unul altuia întrebări.

RomaniaTV.net
30 mai 2016, 10:43
Dezbatere cu SCÂNTEI a candidaţilor la Primăria Capitalei. Cum vor să rezolve cele mai mari probleme ale Bucureştiului

ALEGERI LOCALE 2016: Cea mai importantă confruntare a campaniei electorale a avut loc la România TV. In joc sunt scaunul de primar general al Capitalei si un buget de un miliard pe an.

Daniel Barbu, Bogdan Diaconu, Iulia Gorea-Costin, Cătălin Predoiu, Adrian Severin şi Robert Turcescu au venit în studioul România TV, unde a avut loc cea mai amplă dezbatere electorală din această campanie, pe câteva dintre cele mai importante aspecte ale vieţii bucureştenilor.

TEMA 1: Situaţia RADET-ELCEN

Traian Băsescu îi întreabă pe candidaţi ce se va întâmpla cu RADET şi subvenţia la căldură. Sorin Oprescu le adreseză şi el candidaţilor o întrebare despre situaţia de la RADET şi ELCEN. „Care să fie situaţia de viitor, dar şi de actualitate, în furnizarea căldurii sub formă de apă caldă sau încălzire? Care să ie raportul dintre RADET, ELCEN şi Guvern?”

Robert Turcescu: RADET trebuie privatizată. Cu fonduri europene poţi să faci modernizarea reţelei. Trebuie modernizată reţeaua primară, pentru diminuarea pierderilor, iar apoi poţi să faci contorizare individuală. E obligatoriu şi pentru RATB, şi pentru RADET. Şi foarte importantă e depolitizarea conducerilor celor două instituţii. E nevoie de un contract de management. Pentru unii factura va creşte, dacă aplicăm diferenţierea, iar pentru unii va fi mai mică. E nevoie şi de o colaborare a Primăriei cu ANAF pentru centralizarea datelor privind veniturile cetăţenilor. Datoriile RADET erau de 170 mil. euro în 2008 când a preluat Sorin Oprescu primăria. Acum sunt e 900 de milioane, inclusiv penalităţi. Datoriile la ELCEN pot fi şterse în condiţiile unirii RADET cu ELCEN. Datoria poate fi plătită eşalonat în timp foarte scurt pentru că bucureştenii sunt buni platnici.

Cătălin Predoiu: Ce a spus Robert Turcescu este în regulă, dar pot fi adăugate câteva lucruri. S-a mai făcut această ştergere de penalităţi, dar trebuie să înţelegem cadrul problemei. E un risc enorm să se privatizeze RADET. RADET cumpără energie termică de la furnizori, pe care o vinde către consumatori, din care 90% sunt casnici. Din cauza vechimii reţelei primare, din care aproximativ 1051 km au vechime mai mare de 20 de ani, iar din cea secundară 2500 km. Aici, din 1000 de gigacalorii produse se pierd cam 30%. Şi din acest motiv apar şi diferenţele de penalităţi, datorii. S-a propus comasarea RADET şi ELCEN pentru ca datoria aceasta să se şteargă. Dar nu este o idee bună în acest moment. Acea subvenţie de aproximativ 53% trebuie plătită în continuare de Primăria Municipiului Bucureşti. Mecanismul ăsta, câtă vreme nu se schimbă nimic fundamental în reglementări, se va relua. Primăria, la rândul ei are datorii faţă de RADET, subvenţie la combustibil pe care la rândul ei trebuie să o plătească. Şi se creează un cerc vicios. Bucureşti este un oraş crucial, capital pentru dezvoltarea României şi este nevoie de o colaborare cu Guvernul. E nevoie de investiţii în aceste reţele ca să nu mai existe pierderi, un sistem de colaborare între cele două, ştergerea datoriilor prin confuziune. E nevoie de o lege.

Iulia Gorea-Costin: Am avut o întâlnire cu conducerea RADET şi convingerea mea este că transformarea în societate comercială este o soluţie. De asemenea, subvenţiile diferenţiate în funcţie de venituri. Această problemă îi vizează şi pe cei peste 3000 de angajaţi care cer sprijin. Am făcut un apel către Parlament. Consider că o bună colaborare cu Guvernul ar duce la ştergerea penalităţilor. Baza de distribuţie este una foarte învechită. Faptul că deseori s-au alocat subvenţii şi s-au găsit doar soluţii de moment, de la alegeri până la alegeri, ne-au adus în situaţia de faţă.

Bogdan Diaconu: Primullucru care trebuie făcut este scoaterea RADET şi ELCEN de sub controlul USL. PNL controlează RADET şi PSD controlează ELCEN. La ELCEN este şef la achiziţii Flavius Cladoveanu, fost asociat cu dna avocat Bădescu. La scurt timp soţul doamnei Bădescu este adus în conducerea ELCEN. Soluţia datoriilor este comasarea celor două entităţi în una singură şi automat ele dispar. Managementul poate fi mult mai eficient. Această nouă entitate trebuie să fie în subordinea Primăriei Capitalei, pentru că acesta este interesul bucureşteanului. Eu nu sunt de acord cu subvenţia diferenţiată. Factura se poate reduce prin decăpuşarea celor două entităţi, modernizarea reţelei care aduce pierderi de 35%, când în mod normal oriunde în Europa pierderea este de 18-20%. Există cele patru CET-uri înfiinţate pentru a produce energie electrică şi energie termică. De 20 de ani, CET-urile vând energia la nişte băieţi deştepţi, iar Primăria Capitalei cumpără această energie la preţ de 3,7 ori mai mare. Trebuie făcut audit pe 26 de ani, iar toate contractele păguboase vor fi reziliate.

Adrian Severin: Aici sunt două probleme: una pe termen scurt, iar alta pe termen lung. Chestiunile legate de privatizare trebuie rezolvate de tehnicieni. Subvenţiile diferenţiate mie mi se par greu de aplicat, cu toate că, din punct de vedere al unui om de stânga, trebuie să ne orientăm către susţinerea celor săraci. Problema fundamentală este investiţia, iar aceasta este o chestiune pe termen lung. Costurile trebuie reduse, iar asta nu se poate face decât prin investiţii. Există discuţii şi despre transformarea în societate comercială, ceea ce ar face ca subvenţia să devină mult mai dificilă.

Daniel Barbu: Este nevoie de o lege prin care ELCEN şi RADET să fuzioneze cu ştergerea datoriilor. Executivul trecut avea un asemenea proiect de lege. Deci legea există, ca proiect, poate nu este finalizată. La Ministerul Energiei s-a lucrat la un proiect, poate fi reluat de viitorul primar general cu viitorul guvern. E o chestiune foarte delicată, foarte tehnică, dar nu fără ieşire. A doua problemă, a subvenţiei. Noi nu subvenţionăm consumatorul care nu şi-ar putea permite plata gigacaloriei. Noi subvenţionăm ineficienţa sistemului, faptul că el nu a beneficiat de investiţii. Nu putem pune vinovăţia pierderilor pe seama consumatorului. S-au făcut proiecţii economice. Dacă cele două regii vor fuziona şi vor forma împreună o societate administrată de municipalitate se vor putea reduce unele costuri, se vor putea degaja părţi mici pentru început, iar în 4 ani subvenţia ar putea să scadă cu 10-15 procente. Nimeni nu are dreptul să le spună bucureştenilor că în 4 ani vor plăti jumătate la gigacalorie.

Robert Turcescu: Sunt 560.000 de apartamente în Bucureşti care ar putea rămâne îngheţate la iarnă. Acum se fac lucrări de investiţii, de modernizare, de revizie. Acum se fac, vara. Dacă acum nu se fac şi la iarnă ne iau prin surprindere avarii, va fi o dramă. Chiar dacă nu vor rămâne 560.000 de apartamente, ci doar 10.000… Să mai lase joggingul dl. Iohannis şi să treacă puţin pe la RADET.

Urmăreşte aici ÎNREGISTRAREA INTEGRALĂ A DEZBATERII de la România TV

TEMA 2: Traficul rutier din Bucureşti

Traian Băsescu spune că Bucureştiul o mare problemă în traficul rutier. „Pe aproape toate marile bulevarde avem linie de tramvai, iar o soluţie ar putea fi renunţarea la tramvai, care ar putea lărgi spaţiul destinat traficului, iar transportul electric să fie preluat pe banda 1, prin sporirea numărului de troleibuze, ceea ce n-ar afecta Bucureştiul din punct de vedere al poluării”.

Sorin Oprescu: Ar fi de interese pentru bucureşteni să afle ce doresc candidaţii să se întâmple cu uşurarea circulaţiei în oraşul Bucureşti, dacă vor urma master-planul din 1999 care este în vigoare şi astăzi.

Adrian Severin: Acum câţiva ani o echipă de japonezi a făcut un studiu despre circulaţie. Trebuie mobilizaţi bucureştenii şi Guvernul. A doua chestiune este una de datorii, care trebuie stinse printr-o formulă de reconversie a datoriilor şi abia apoi putem vorbi despre altele.

Robert Turcescu: Problema traficului în Bucureşti se rezolvă doar cu un transport în comun civilizat. Dacă nu se investeşte în mijloacele de transport în comun, nu se va rezolva. Un tramvai încalcă mult mai mulţi călători decât un troleibuz. Uitaţi-vă la linia 41, care este un succes.

Cătălin Predoiu: Trebuie finalizate lucrări de infrastructură. Şoseaua de Centură ţine de Guvern, dar şi de primar care trebuie să mobilizeze Guvernul. Fabrica de Glucoză stă, Bd. Timişoara stă. Apoi inelul median – aici nu se face nimic, pot fi absorbite 1,3 mld care pot fi absorbiţi din fonduri europene. Mai e problema parcărilor care trebuie să împânzească oraşul, apoi liniile de metrou care trebuie să fie finalizate.

Bogdan Diaconu: Problema este finalizarea lucrărilor începute şi neterminate. Programul PRU este taxarea prin SMS a parcărilor, taxarea marilor generatori de trafic, bani care vor constitui fonduri pentru parcări, pentru sistemizarea semafoarelor.

Iulia Gorea-Costin: Bazele auto trebuie să fie scoase în afara oraşului. O soluţie ar fi un preţ mai mare pentru parcare în afara oraşului şi modernizarea autobuzelor, troleibuzelor şi tramvaielor. Avem o singură uzină de tramvaie şi aceea trebuie modernizată.

Daniel Barbu: Sunt programe care există deja, deci noul primar va avea puţine de făcut, doar să corecteze o viziune care aşa există. Ce se poate face este taxarea maşinilor neînmatriculate în Bucureşti la intrarea în Bucureşti, taxarea celor care nu sunt riverani pentru intrarea în zona care se suprapune cu centrul istoric, aşa cum se întâmplă şi la Londra, ceea ce a dus la scăderea traficului.

TEMA 3: Dezvăluirile sau întrebărilor candidaţilor despre alţi candidaţi

„Perechile” se desemnează prin tragere la sorţi.

Robert Turcescu, dezvăluire despre Gabriela Firea: Am arătat zilele trecute un contract Crescent cu firma doamnei Firea, Astăzi vă arăt un contract din 12 decembrie 2009 între firma ei Media Casa Press şi Oltchim, în valoare de 100.000 de euro privind conceperea materialelor de presă. Contractul nu are legătură cu primăria, ci cu corupţia. Prima tranşă de bani, 15.000 de euro, trebuiau plătiţi până pe 15, deci în 3 zile. Nu vreau să fiu populist, dar câte salarii o fi însemnat? O fi bine, o fi rău?

Gabriela Firea i-a dat replica lui Turcescu într-o intervenţie telefonică: Campania electorală a ajuns la limite insuportabile. Domnul candidat al PMP care este mândru când spune că a lucrat în presă vine cu dezvăluiri care sunt doar informaţii publice. Nu e un secret pentru nimeni că am fost 20 de ani jurnalist, că am condus câteva publicaţii, dintre care două economice. Eu am fost director, acţionar minoritar o perioadă de timp, iar toate contractele au fost girate de mine ca jurnalist şi pe cea de organizare, ca director. Domnul Turcescu, vă asigur şi pe dvs., şi pe telespectatori, că nu am luat niciodată bani în mână de la persoane fizice. Nu va putea să vină niciodată cineva să spună că mi-a dat un leu. Toate contractele încheiate de jurnalele pe care le-am condus au fost oficiale, înregistrate la ANAF, nu am luat bani în mână în afară de salariu. Eu am făcut o afirmaţie. Mai departe să verifice instituţiile statului.

*

Bogdan Diaconu, întrebare Nicuşor Dan: Probabil mulţi se aşteaptă să-l întreb despre relaţia sa specială cu George Soros sau despre şantajul în formă continuată pe care l-a practicat în ultimii ani, în care a depus 250 de plângeri şi a retras câteva. Vreau să întreb doar cum a avut tupeul să se prezinte în faţa bucureştenilor în aşa hal de habarnism şi superficialitate.

*

Daniel Barbu, întrebare pentru Robert Turcescu: Potrivit Constituţiei, toţi primarii au sarcina de a întări autonomia locală. Cum vedeţi autonomia Bucureştilor în cadrul nostru constituţional?

Robert Turcescu răspunde: Sectoarele sunt înfiinţate în 1979, nu mai corespund nevoilor bucureştenilor şi poate ar fi mai bine să reorganizăm Bucureştiul pe modelul fostelor cartiere, care să aibă mai mulţi city-manageri. Poate ar trebui să ne gândim şi la proiectul privind zona metropolitană, de care s-a vorbit, dar nu s-a pus în aplicare.

*

Cătălin Predoiu, întrebare pentru Bogdan Diaconu: Aţi spus că Bucureştiul trebuie să fie al românilor, românilor şi numai al românilor. Ce vreţi să spuneţi despre asta? Ce veţi face cu ceilalţi locuitori care sunt de altă naţionalitate.

Bogdan Diaconu: Am spus că trebuie să fie al românilor, al tuturor românilor şi este un citat din Nicolae Iorga. Este vorba de o capitală de care toţi românii să fie mândri. Nu înseamnă că nu sunt bine veniţi cetăţeni de altă etnie. Până acum partidele au făcut în aşa fel încât să nu ne mai putem mândri cu nimic. Eu sunt naţionalist de când mă ştiu, am crescut într-o familie de preoţi şi am demisionat din PSD pentru a fonda PRU şi a crea o alternativă la clasa politică din care faceţi parte.

*

Adrian Severin, întrebare pentru Daniel Barbu: Credeţi că este necesară o lege a Capitalei? S-a discutat foarte mult raportul dintre primar şi Guvern, şi primarii de sectoare, şi consilii. Credeţi că noi, ca oameni politici, trebuie să schimbăm regulile jocului pentru ca apoi să putem juca jocul?

Daniel Barbu: Primul proiect de acest gen este de la începutul anilor 30 şi cuprindea mai multe viziuni care prevedeau o zonă metropolitană, utilităţi, transport. Cred că este nevoie de o lege care să se nască dintr-o reflecţie a bucureştenilor. Cred că o misiune fundamentală a viitorului primar va fi să organizeze o dezbatere publică finalizată cu referendum despre ce cred că ei trebuie să se schimbe, despre autonomie. Doar după aceea Guvernul va trebui să fie înştiinţat, să se negocieze chestiuni importante cu Guvernul şi apoi să fie votată în Parlament.

*

Iulia Gorea-Costin, întrebare pentru Robert Turcescu: În calitate de mamă, femeie, soţie, îmi doresc să găsim o problemă pentru mamele care nu au unde să-şi dea copiii la grădiniţă. Ce veţi putea face pentru ca părinţii să poată lăsa copiii la grădiniţă?

Robert Turcescu: Acum sunt 128 de grădiniţe publice. Necesarul urgent este de cel puţin încă 10 grădiniţe pentru iecare sedctor. Se pot accesa bani europeni şi ar fi 350 de milioane de euro pentru întreaga ţară pentru şcoli, grădiniţe şi creşe. Dar lucrurile astea au nevoie de timp Trebuie discutat la nivel naţional să existe o împărţire per capita, să dăm nişte bani pentru mamele care vor să-şi ducă copiii la grădiniţe particulare, tot atât cât dăm la cei din grădiniţele de stat. Avem clădiri dezafectate în Bucureşti în care s-ar putea amenaja grădiniţe, s-ar putea face în toate clădirile de birouri astfel încât primăria să închirieze spaţii pentru grădiniţe.

TEMA 4: Momentul cetăţeanului

„Domnule candidat, veţi fura în continuare ca toţi ceilalţi?”

Cătălin Predoiu: N-am furat niciodată nimic în viaţa mea. Am furat doar un fluier de plastic pe la vreo doi ani, dar m-au durut urechile vreo 3 ore după ce a intrat taică-meu în mine puţin:

Adrian Severin: Nimeni până acum nu m-a acuzat că am băgat vreun ban în buzunarul meu sau că am băgat în buzunar vreun ban din banul public românesc.

„Veţi ajunge la fel ca alţi primari corupţi?”

Robert Turcescu: Am doi copii acasă şi numai gândindu-mă la ei nu aş face acest lucru niciodată.

Bogdan Diaconu: Nu am furat niciodată, nici la 3 ani, nici la 36 de ani. În calitate de deputat am depus cea mai drastică lege anticorupţie, care prevede închisoare pe viaţă, muncă în folosul comunităţii şi confiscarea averii. În Primăria Capitalei primul lucru care trebuie făcut e un audit pe 26 de ani şi toţi vinovaţii vor fi trimişi în faţa autorităţilor competente.

Daniel Barbu: Nu toţi politicienii sunt hoţi şi nu toţi hoţii sunt politicieni. În elitele politice, corupţia nu afectează mai mult politicienii decât magistraţii, oamenii de afaceri, simpli cetăţeni. Politicianul e o ţintă uşoară şi e foarte comod să spui că la ei e locul corupţiei.

Iulia Gorea-Costin: E nevoie de o verificare permamentă a oricărei activităţi. Vor fi camere de luat vederi peste tot. Vom avea o cutie a petiţiilor cetăţenilor pe care o voi verifica personal. N-am furat, nu fur şi nu voi fura, îmi place să dăruiesc, am un copil al străzii la bloc pe care îl îngrijesc, am o fetiţă din Oradea pe care o găzduiesc.

TEMA 5: Proiecte personale

Robert Turcescu: Proiectul meu este să se pună în aplicare toate proiectele şi studiile care s-au făcut până acum şi pe care s-au plătit bani grei.

Bogdan Diaconu: Proiectele mele SMS parking, Dâmboviţa traseu turistic şi 12.000 de locuri de parcare

Daniel Barbu: Construirea Esplanadei Centenarului pe 1 decembrie 1918, un ateneu, o sală de concerte modernă.

Iulia Gorea-Costin: Consolidarea clădirilor cu grad de risc seismic.

Adrian Severin: Proiectul meu este să-i transformăm pe bucureşteni într-o comunitate capabilă să-şi promoveze proiectele şi să-şi urmeze interesele.

Cătălin Predoiu: Proiectul meu este să scot corupţia din Primărie şi să aplicăm legea.

În premieră şi exclusivitate, telespectatorii pot vota în timp real, pe site-ul RomaniaTV.net, prestaţia candidaţilor preferaţi. Începând cu ora 21.00 şi până la miezul nopţii, pe site va fi activ un sondaj de opinie, în care puteţi vota felul în care se prezintă candidaţii.