Ioan Marcel Boloş, a absolvit două facultăţi cu profiluri diferite, are două doctorate şi a făcut parte din guvernele Ponta si Ciolos, ca secretar de stat în ministerele Transporturilor şi Turismului.

Conform CV-ului de pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Economice din Oradea, Ioan Marcel Boloş a obţinut în 1997 diploma de licenţă atât ca economist, cu specializarea în finanţe-asigurări, la Universitatea din Oradea, cât şi pe cea de inginer, cu specializarea în electromecanică. Conform aceluiaşi CV, în cei patru ani până în 1997, el a profesat şi ca inspector la Primăria din Oradea.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Gabriela Firea, despre scandalul azilurilor: Nu am de ce să ...

Marcel Ciolacu ironizează candidatura lui Geoană la prezidențiale: ...

Ioan Marcel Boloş are un doctorat în contabilitate, obţinut în 2005 la Universitatea de Vest Timişoara, iar într-un alt CV, postat în 2017 pe site-ul ASE Bucureşti, Boloş scrie că are şi o diplomă de doctor în Management, obţinută la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca (1999-2007).

Marcel Boloş a avansat treptat în învăţământul superior, iar din 2015 este profesor universitar doctor la catedra de Finanţe Contabilitate de la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea.

Până în 2012 a ocupat diverse poziţii de conducere la Primăria Oradea şi în Consiliul Local, iar în 2012 a ajuns secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. În perioada 2013-2017 a lucrat în Ministerul Transporturilor, mai întâi ca director general, apoi ca secretar de stat. Din ianuarie 2017 este şef la ADRNV (Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest).

Conform CV-ului, cunoaşte foarte bine două limbi străine (engleză şi franceză).

Marcel Boloş, avere impresionantă

Demnitarul are nu mai puţin de 13 conturi în diferite bănci, cu economii în valoare de peste 625.000 lei. Dintre acestea, câteva sunt pentru salarii, dar majoritatea sunt conturi de economii. Contul cu cea mai mare sumă, de 107.000 lei, este deschis din 2013 la CEC Bank Oradea.

Fostul director din Primăria Oradea mai deţine un teren extravilan de 750 mp, în schimb nu are nicio maşină şi nici obiecte de valoare sau bijuterii.

Potrivit declaraţiei de avere, Marcel Boloş deţine acţiuni la BRM (SC Bermas SA Suceava), în valoare de 20.000 lei, CHIA (SC Construcţii Hidrotehnice Iaşi), în valoare de 250 lei, şi acţiuni VESY (SC Ves SA Sighişoara), în valoare de 13.170 lei. 

De asemenea, Marcel Boloş are un credit de 200.000 de lei de la Banca Transilvania, pe care trebuie să-l plătească până pe 2029.

Merită spus că, în 2018, potrivit aceleiaşi declaraţii, Marcel Boloş a câştigat 248.000 lei din salariile de profesor universitar (76.008 lei pe an) şi director al Agenţiei de Dezvoltare Nord Vest (172.783 lei pe an).

Ministrul Fondurilor Europene anunţă cinci teme prioritare în negocierile purtate de România pentru viitoarea perioadă de programare (2021-2027), pentru ca fondurile atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuate

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a reiterat importanţa ca valoarea fondurilor atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată, în contextul negocierilor purtate de România cu Consiliul European în privinţa bugetului Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare (2021-2027).

Suplimentar, pentru România sunt prioritare şi trebuie preluate în procesul de negociere cinci teme cu impact.

Ministerul Fondurilor Europene vorbeşte astfel de majorarea flexibilităţii între fonduri de la 5% la 15%, bani ce vor putea fi transferaţi de la Programul Operaţional Capital Uman, finanţat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).

„Astfel, România va avea la dispoziţie o sumă mai mare pentru a finanţa proiectele de infrastructură, în condiţiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020”, informează Ministerul Fondurilor Europene

O altă temă este reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională.

„Măsura va asigura de asemenea noi fonduri necesare finanţării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exerciţiul financiar 2021-2027 problemele de mediu şi de dezvoltare a noilor tehnologii”, mai spun reprezentanţii ministerului.

A treia temă este continuarea aplicării regulii „N+3″ şi în perioada de programare 2021-2027, aşa cum se întâmplă în prezent. Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziţie, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari şi, implicit pentru atragerea banilor alocaţi. Concret, aplicarea regulii „N+3″ va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanţate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027.

Menţinerea posibilităţii de fazare a proiectelor de infrastructură

A patra temă este menţinerea posibilităţii de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual (2021-2027), fapt ce va permite finanţarea şi continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare (2014-2020). României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum.

De asemenea, ultima temă cu impact este creşterea procentului de prefinanţare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziţia României sume mai consistente necesare începerii proiectelor. În acest mod, va fi redusă presiunea asupra bugetului naţional.

În această perioadă de negocieri şi de pregătire a următorilor şapte ani, în ciuda contextului politic provocator, consideră oficialul MFE, se au în vedere două direcţii principale.

„În primul rând luăm măsuri de eficientizare a absorbţiei din actualul ciclu financiar, încercând să salvăm şi să îmbunătăţim ce am învăţat din greşelile trecutului. În al doilea rând, construim un plan coerent pentru următorii şapte ani la nivel legislativ prin măsurile deja cunoscute şi propuse, precum şi la nivel financiar prin negocierile purtate cu Comisia Europeană”, spun oficialul.

La nivelul arhitecturii instituţionale se are în vedere descentralizarea şi renunţarea la birocraţia excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez şi al altor state europene.

În fine, cel de-al patrulea nivel avut în vedere de reprezentanţii ministerului este cel de eficientizare a programelor operaţionale prin construirea în premieră a unui program operaţional dedicat sănătăţii, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro din care circa 1 miliard sunt destinaţi spitalelor regionale, respectiv un program operaţional dedicat incluziunii sociale, răspunzând astfel nevoilor reale ale cetăţenilor.

„Politica Ministerului Fondurilor Europene este nu să cheltuie bani europeni, ci să investească banii europeni”, a concluzionat ministrul Marcel Boloş.

Marcel Boloş anunţă un program pilot de 30 milioane euro din fonduri europene pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloş, alături de viceprim-ministrul Raluca Turcan, au lansat marţi la Palatul Victoria apelul de proiecte „Program pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate”, bugetul apelului fiind de 30 milioane euro.

„Venim astăzi cu veşti bune pentru românii din diaspora şi pentru familiile lor: lansăm programul pilot care va permite copiilor ai căror părinţi trăiesc şi muncesc în diaspora să-şi continue educaţia şi să depăşească momentele dificile prin care trec pentru că trăiesc departe de familiile lor”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

Apelul este lansat în contextul în care, conform Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în România există astăzi peste 91.000 de copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

Bugetul apelului, lansat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman, este de 30 milioane euro.

Proiectele vor putea fi depuse până la data de 25 mai 2020.

Apelul finanţează un pachet de măsuri integrate pentru sprijinirea, în primă fază, a aproximativ 3.000 copii ai căror părinţi muncesc în afara ţării.

Programul pilot va fi implementat în regiunile cele mai afectate de acest fenomen: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru şi Nord Vest.

Măsurile se adresează preşcolarilor, elevilor din învăţământul primar (6-10 ani), gimnazial (11-14 ani) şi din cel secundar superior (14-16 ani), dar şi părinţilor sau tutorilor copiilor rămaşi în ţară.

„Programul pilot pentru stimularea participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate finanţează următoarele activităţi: pachete integrate de servicii pentru elevi, care vor cuprinde servicii de suport educaţional şi servicii psiho-sociale de sprijin; activităţi pentru stimularea participării la educaţie şi la activităţile de consiliere a copiilor, inclusiv la activităţi recreative şi de socializare. Concret, copiilor le va fi oferit sprijin material: hrană, rechizite, materiale educative; servicii de educaţie parentală şi de consiliere socială pentru reprezentanţii copiilor rămaşi în ţară, adică pentru părintele din România în grija cărora se află (dacă un singur părinte este plecat în străinătate) sau pentru persoanele care au în grijă copiii cu unicul părinte plecat în afara ţării sau ai celor aflaţi departe de ambii părinţi”, a informat Ministerul Fondurilor Europene.

Solicitanţii eligibili în proiect sunt: şcoli publice şi private din reţeaua şcolară naţională, furnizori de servicii de orientare sau consiliere şcolară, parteneri sociali din învăţământul preuniversitar, instituţii de cult şi asociaţii religioase, instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale, dar şi ONG-uri.