Când Angela Merkel va demisiona din funcția de cancelar în luna septembrie a acestui an, va lăsa moştenire un partid conservator care a fost o forță politică de necontestată în ultimii 16 ani pe scena politică din Germania și care conduce în sondaje cu un impresionant avans de 15 puncte procentuale.

Și totuși, Uniunea Creștină Democrată (CDU) ar putea să-i mulțumească într-un mod inedit şi deloc măgulitor, prin alegerea ca succesor al său în fruntea partidului şi viitor lider pe unul dintre cei mai longevivi rivali politici ai săi, un om care reprezintă o întoarcere la trecutul pre-Merkel nu doar în ceea ce privește valorile ideologice, ci și stilul de conducere.

Alte Articole

Protestele continuă în Olanda. Incendii şi violenţe în mai ...

Actriţă găsită spânzurată în propria locuinţă. Avea ...

Disney elimină Peter Pan, Dumbo şi Pisicile Aristocrate din ...

Avocatul milionar Friedrich Merz, care a fost demis de Merkel din funcţia de lider al grupului parlamentar al CDU în 2002, este favoritul partidului de centru-dreapta la alegerile federale din 28 septembrie 2021, care va decide cine îi va succeda lui Merkel în calitate de cancelar al Germaniei. SPD l-au desemnat drept candidat pe ministrul de finanțe, Olaf Scholz, iar Verzii sunt așteptați să îl prezinte pe unul dintre co-liderii Robert Habeck sau Annalena Baerbock.

Congresul CDU se va desfăşura online, vineri și sâmbătă, viitoarea conducere urmând să fie decisă de 1.001 de delegați din asociațiile locale, regionale și de stat ale partidului. Tipul de conservatorism de modă veche adoptat de Merz i-a adus acestuia admiratori nu doar printre delegații experimentați, ci și pe politicienii mai tineri ai CDU, precum președintele filialei din Hamburg, Christoph Ploß, care are 35 de ani: „În ultimii ani am văzut o polarizare spre marginile spectrului politic. Sub Merz, această polarizare ar fi mutată în centru”, a spus acesta, pentru The Guardian.

Citeşte şi Angela Merkel critică închiderea conturilor de social media ale lui Trump: „Poate interfera cu libertatea de exprimare”

Criticii spun însă că lucrurile de care vorbeşte Merz sunt un miraj. În ceea ce privește Europa, poziția sa a fost „constantă și ambiguă din punct de vedere tactic”, a declarat Lucas Guttenberg, director adjunct al think-tank-ului Jacques Delors Center. Mai mult, dacă Merz iese triumfător în votul de sâmbătă, analiştii şi rivalii politici consideră că sunt riscuri foarte mari ca CDU să piardă alegerile din septembrie şi să treacă în opoziţie. Multe se pot schimba însă până atunci, iar Merz este perceput un excelent orator. El abordează cu plăcere şi teme mari de politică externă, prezentându-se ca un adevărat bărbat de stat. „Mă gândesc noaptea la Germania – 10 teze cu privire la starea naţiunii” s-a intitulat un discurs al său, pe care l-a susţinut anul trecut în Bavaria. În acel discurs Merz a pledat pentru menţinerea unei alianţe strânse cu ţările UE şi cu SUA.

La funcţia de preşedinte al CDU şi implicit de cancelar după încheierea actualei legislaturi aspiră şi premierul landului Renania de Nord-Vestfalia, Armin Laschet, un apropiat al Angelei Merkel. Acesta a stârnit însă controverse la conferința de securitate de la München, de anul trecut, când a insistat să vorbească în germană la o dezbatere în limba engleză despre viitorul UE. Până în 2010, Laschet a fost ministrul Integrării în guvernul regional al NRW. Promovând o politică liberală de integrare a străinilor, Laschet şi-a atras adversitatea cercurilor conservatoare din CDU, care l-au poreclit, în batjocură, „Armin al turcilor”. În repetate rânduri, Laschet a pledat pentru recunoaşterea de către Germania a religiei islamice, ceea ce i-ar conferi acesteia un statut juridic asemănător bisericilor creştine şi comunităţilor evreieşti.

Nu există o limită constituțională pentru cât timp poate rămâne un cancelar german în funcție, însă Angela Merkel a declarat în repetate rânduri că nu îşi doreşte un al cincilea mandat, mesaj pe care l-a reiterat în discursul său de Anul Nou televizat de acum două săptămâni.