Cine este românul botezat de Hitler: „Certificatul meu de naştere era scris cu litere de aur şi era semnat de Hitler”

Cine este românul botezat de Hitler. Monitorul de Suceava a realizat un reportaj senzațional alături de românul care a fost botezat de nimeni altul decât de Hitler. Nea Adolf din Voievodeasa s-a născut în anul 1941, în localitatea Hohenschwangau, aflată în apropierea frontierei Germaniei cu Olanda.

Adolf Hitler l-a botezat și i-a dat singurul său prenume, Adolf. Fuhrer-ul s-a interesat de soarte tatălui, a felicitat mama și a promit că va avea grijă de micuțul Adolf. Nicio persoană din Hohenschwangau nu știa că mama copilului era originară din nordul României, mai precis din Voivodeasa – Suceviţa sau Furstental, aşa cum îi spuneau nemţii localităţii din Bucovina.

Citește și: COD RUTIER 2021. Dialogul savuros dintre un şofer băut şi poliţist: Vinul roșu face bine la circulație! Chiar nu știți asta?

Cine este românul botezat de Hitler. Adolf Stadler a povestit cum familia sa a fost mutată din România în Germania deoarece tatăl și mama sa erau de origine germană. Acesta s-a născut pe 25 aprilie 1941 și a fost botezat de Adolf Hitler, al cărui prenume îl și moștenește. Mai mult decât atât, certificatul acestuia era scris cu litere de aur și semnat chair de Hitler.

„În anul 1940, familia mea a fost luată de aici, din Voivodeasa, şi dusă în Germania, pentru că aşa a făcut atunci Hitler cu toţi nemţii din Europa, i-a strâns în Germania. Tata era neamţ de origine, Mathias Stadler, mama la fel, Barbara Stadler, născută Gaschler. Când au plecat ai mei de aici aveau numai doi copii, fraţii mei mai mari, Peter şi Alfred. Au fost cantonaţi într-un gen de tabără la Hohenschwangau, localitate din apropierea graniţei germane cu Austria. Imediat ce au ajuns acolo, tata a fost luat la război. Îmi aduc aminte din cele ce mi-a povestit mama, că le-au spus, încă de când au sosit în tabără, că primul copil care se va naşte acolo va fi botezat de Hitler”

”În primăvara anului 1941, la 25 aprilie, m-am născut eu, chiar acolo la Schwangau (n.a. Hohenschwangau). Mama mi-a zis că am fost botezat de Hitler, de aceea am primit şi numele de Adolf, alături de Ernst, şi am aflat tot de la ea, Dumnezeu să o ierte, că certificatul meu de naştere era scris cu litere de aur şi era semnat de Hitler. Mama a primit şi nişte bani atunci de la Hitler, un fel de premiu, mai mult, acesta i-a promis că va avea grijă de mine. Nu am văzut niciodată certificatul de naştere pentru că la sfârşitul războiului, când ne-am întors acasă în România, mama l-a distrus de frica ruşilor care erau peste tot atunci, şi vă daţi seama ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi găsit documentul cu semnătura lui Hitler. Cred că ne împuşcau pe toţi…”.

”De teamă, atunci când mi-a făcut actele aici în ţară, mama nu a mai trecut şi prenumele Adolf, pentru că atât ar mai fi trebuit pentru noi… Însă, în actele emise în Germania la vremea de atunci, eu figurez ca Stadler Adolf Ernst, de altfel acest lucru se vede şi în documentele pe care le-am scos de la Arhivele Statului din Germania, atunci când umblam să obţin şi acte germane, ceea ce am reuşit. Am şi paşaport german, sunt şi cetăţean german, însă vă rog să mă credeţi că niciodată nu am fost tentat să mă stabilesc acolo. De ce? Pentru că aici, la Voivodeasa, este casa mea şi eu aici vreau să mor, chiar dacă doi din cei patru copii ai mei s-au stabilit acolo” , a povestit acesta pentru Monitorul de Suceava.

Citește și: Protest pe schiuri pentru eliminarea pensiilor speciale. Mesajul inedit al manifestanţilor pentru Guvernul Cîţu şi Parlament VIDEO

Cine este românul botezat de Hitler.Deși s-a născut în Germania și a locuit acolo o perioadă bună de timp, nea Adolf dorește să rămână în Bucovina.  Adolf Stadler și-a văzut pentru prima dată tatăl la vârsta de 54 de ani, crezând că acesta a decedat în război.

”Am stat la Hohenschwagen o bucată de vreme, apoi pentru că linia frontului se apropia de noi, am fost mutaţi în mai multe locuri, în cele din urmă am ajuns în Polonia, şi de acolo am venit acasă, în Bucovina, la sfârşitul războiului. Nu am mai avut nici un semn de viaţă de la tata, toţi spuneau că a murit, şi mama a decis să se căsătorească tot cu un neamţ din Voievodeasa, pe care îl chema Bongart. A mai avut cu acesta doi copii. Însă, prin anul 1963, când unul dintre fraţii mei a pierdut un braţ într-un accident, am aflat, prin Crucea Roşie, că tatăl meu natural este în viaţă şi că trăieşte în Germania. A trimis atunci o scrisoare în care îl chema pe fratele accidentat, să-i pună o proteză acolo. Fratele a mers, i-a pus proteza şi după ani buni, după Revoluţie, am fost şi eu acolo şi mi-am văzut pentru prima oară tatăl, când aveam vârsta de 54 de ani. Tot atunci am obţinut şi actele germane, dar mie nu-mi trebuie Germania pentru că nu-mi place acolo. Mai merg în vizită la copii sau la cei trei fraţi pe care îi am acolo, am şi muncit acolo, dar mie pensia îmi este suficientă. Când nu mă vor mai ţine picioarele, îmi vor trimite copiii câte o sută de euro pe lună şi mă voi descurca”.