Un sondaj realizat în iulie 2024 de Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) în rândul a peste 40 de experți în problemele Rusiei indică faptul că 40% dintre aceștia cred că Putin va rămâne la putere până la moarte. Doar 3% consideră că Putin ar putea renunța voluntar la funcție.
Rezultatele sondajului conturează, de asemenea, un favorit clar pentru preluarea funcției supreme în stat: actualul prim-ministru Mihail Mișustin. În vârstă de 59 de ani, Mișustin ar deveni, conform Constituției, președinte interimar dacă Putin și-ar încheia mandatul înainte de termen. Economist cu studii superioare și fost șef al biroului fiscal al Rusiei timp de un deceniu, Mișustin a fost perceput drept cel mai probabil succesor atât de către experții ruși, cât și de cei occidentali.
Potrivit publicației Kyiv Independent, Putin „ia în considerare constant potențiali succesori și a confirmat că are o listă de candidați”, însă nu a dezvăluit niciun nume. Mișustin, discret în privința războiului din Ucraina, s-a concentrat mai ales pe gestionarea impactului sancțiunilor occidentale impuse Rusiei după declanșarea conflictului.
Pe lângă Mișustin, alți politicieni apar în topul preferințelor experților: Serghei Sobianin, primarul Moscovei, se află pe locul al doilea. În vârstă de 66 de ani, Sobianin este un aliat apropiat al lui Putin, membru al partidului Rusia Unită și fost guvernator regional, cu experiență și în funcția de vicepremier între 2008 și 2010.
Lista potențialilor succesori, potrivit sondajului RFE/RL, îi mai include pe Aleksei Diumin, Dmitri Medvedev, Andrei Belousov, Dmitri Patrușev, Nikolai Patrușev, Serghei Kirienko, Denis Manturov și Maksim Oreșkin.
Analizele internaționale subliniază însă că plecarea lui Putin ar putea avea mai multe scenarii. Pe lângă varianta morții în funcție (40%), experții văd posibilă o lovitură de palat (23%), o înfrângere militară (9%), o reformă a sistemului de guvernare (8%) sau o revoluție (5%).
Institutul pentru Studiul Războiului notează că, în pofida a „aproximativ 900.000 de ruși uciși și răniți”, războiul declanșat în Ucraina „nu a reușit să atingă aproape niciunul dintre obiectivele sale militare declarate”. Lipsa unui progres militar major și izolarea internațională ar putea crește presiunea internă asupra lui Putin.
De asemenea, analiza RAND atrage atenția asupra relațiilor apropiate pe care Kremlinul le dezvoltă cu Coreea de Nord, descrise drept „o căsătorie de conveniență sau chiar o căsătorie a disperării”, în contextul în care speranțele Moscovei într-un acord favorabil din partea administrației Trump au fost spulberate.