Cine sunt leneşii din Parlamentul României. Vezi şi cei mai vrednici aleşi

Studiul IPP notează că, în sesiunea parlamentară septembrie – decembrie 2011, 295 de proiecte de lege, respectiv propuneri legislative au fost depuse la Camera Deputaţilor, dintre acestea 41,7% fiind iniţiate de Guvern şi 58,3% de parlamentari. Numărul este în scădere evidentă comparativ cu sesiunea precedentă, cu aproximativ 40%.

Institutul pentru Politici Publice a calculat o medie de patru iniţiative pentru fiecare parlamentar depuse într-o sesiune. Parlamentarii aflaţi la primul mandat sunt cu mult mai activi din punctul de vedere al numărului de iniţiative depuse, ajungând până la 14 iniţiative în medie pe sesiune.

Potrivit studiului IPP, Mircea Duşa – liderul grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor – este deputatul cu cele mai multe propuneri legislative devenite legi. Astfel, el a depus în sesiunea septembrie-decembrie 2011 şase proiecte legislative şi 49, în total, de la începutul mandatului său, având o rată de eficienţă a activităţii legislative, potrivit IPP, de 12,5%.

Deputatul care a depus însă cele mai multe iniţiative, în sesiunea septembrie – decembrie 2011, este Mircia Giurgiu. Astfel, el a depus 44 de iniţiative în cele trei luni de sesiune iar în total, de la începutul mandatului din 2008, 369 de iniţiative legislative. Dintre acestea, 38 au devenit legi, astfel că eficienţa activităţii deputatului independent a fost de 10,5%.

Pe de altă parte, studiul IPP arată că deputaţi precum Petru Gabriel Vlase – PSD, Răzvan Ţurea – UNPR sau Miron Ignat – Minorităţi nu au depus şi nu au co-iniţiat nicio iniţiativă în sesiunea parlamentară analizată. Nicio iniţiativă legislativă în sesiunea încheiată nu au depus nici deputaţii Marian Sârbu (UNPR), Bogdan Niculescu-Duvăz (PSD) sau Dănuţ Liga (PDL).

Studiul IPP mai arată că senatorii opoziţiei au fost mai eficienţi decât colegii lor din Cameră, multe dintre propunerile lor devenind şi legi.

Pe primul loc al numărului de iniţiative depuse în sesiunea precedentă este senatorul Alexandru Cordoş (PSD). Multe dintre propunerile senatorului PSD Doina Silistru au fost însă susţinute de alţi colegi senatori şi ulterior de către deputaţi, devenind legi, ea având potrivit studiului citat cel mai ridicat procent de eficienţă legislativă, de 13,6%.

Studiul mai arată că senatorii Gyorgy Frunda (UDMR), Iosif Secăşan (PDL) sau Vasile Mustăţea (PNL) nu au mai depus atâtea iniţiative cât depuseseră în sesiunile anterioare, când au fost foarte activi.

Senatorul UDMR Verestoy Attila a avut, de la începutul mandatului său, în 2008, cinci iniţiative, însă niciuna nu a fost depusă în perioada analizată de IPP şi, de asemenea, niciuna nu a devenit lege.

La rândul său, senatorul liberal Crin Antonescu a avut 14 iniţiative de la începutul mandatului său, în 2008, una fiind depusă în perioada septembrie – decembrie. Niciuna însă nu a devenit lege.

În sesiunea septembrie – decembrie 2011, cele mai multe propuneri legislative au fost depuse de parlamentari PSD. Parlamentarii UDMR au iniţiat mai puţine iniţiative legislative decât în precedentele sesiuni, iar aleşii PDL, la rândul lor, au depus mai puţine propuneri, ei sprijinind însă în alte moduri acţiunile Guvernului.

Studiul IPP mai arată că prin comparaţie cu sesiunile anterioare ale acestui mandat numărul de proiecte adoptate tacit la Cameră a scăzut cu până la 70%, în schimb a crescut cu 15% la Senat. Institutul apreciază că „practica adoptării tacite continuă să fie îngrijorătoare în Parlamentul României prin numărul şi importanţa unor propuneri care ajung să nu mai beneficieze de dezbaterile necesare”.