Cine sunt noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

Noul CSM este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea de la Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ de la Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş de la Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag de la Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina de la Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan de la Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea. În CSM au fost mai fost aleşi procurorii Codruţ Olaru de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader din Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti”.

Judecătorul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Mariana Ghena, a fost ales preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Ea a făcut parte din completul de cinci judecători de la instanţa supremă care a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare cu executare pentru că a atribuit contracte „cu dedicaţie” unor firme de prestări servicii pentru organizarea Zilei Tineretului, delapidând astfel 2,7 milioane de lei din fondurile ministerului. Tot ea s-a aflat în completul care a decis condamnarea definitivă la doi ani de închisoare a fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, pentru luarea unei mite de 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, mită dată de Irina Jianu pentru a fi menţinută în funcţiile de inspector-şef adjunct şi, ulterior, inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Citeşte şi: Judecătoarea Mariana Ghena, noul preşedinte al CSM

“În ceea ce priveşte mult discutata răspundere materială a magistraţilor, iminenta iniţiativă legislativă este o problemă sensibilă, chiar şi pentru dumneavoastră domnule ministru în activitatea pe care o veţi desfăşura. Nu o dorim, nu o vedem în altă modalitate decât cea reglementată în prezent. O astfel de iniţiativă nu poate fi declanşată decât după o atentă evaluare. După o responsabilă apreciere a cadrului legislative care să reclame această modalitate de răspundere, după implementarea unui sistem de legi bune pentru o justiţie bună, după o consultare reală a magistraţilor, şi după identificarea altor modalităţi de eficientizare a activităţii magistraţilor. Nu cred şi nu credem că se pune problema la acest moment unei initiative legislative sub acest aspect. Până când magistratul, judecătorul, procurorul nu va beneficia de toate condiţiile material, de resurse umane, de volum optim de activitate- bunăoară în statele europene sunt judecători care au două, trei cauze pe lună – suntem departe de această realitate, dar poate în condiţiile în care vom avea creat cadrul care să ne confere siguranţă, care să ne ofere condiţiile de muncă astfel încât magistratul poate să nu greşească, atunci poate s-ar pune problema unei astfel de initiative.Până atunci, nu susţinem un asemenea punct de vedere”, a spus judecătoarea Mariana Ghena la CSM, transmite Mediafax.

Alte articole

CCR pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul (surse)

O angajată are de primit despăgubiri de la angajator pentru că i-au fost trimise e-mailuri în timpul concediului

Procurorul Cristian Mihai Ban a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit CV-ului, el a fost, între 2005-2008, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, apoi, între 2008-2009, procuror în Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, respectiv prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, între anii 2009-2011 şi 2012-2013. În 2011, a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Începând cu 1 iulie 2013, a fost delegat procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cel mai controversat nume din noul Consiliu Superior al Magistraturii pare a fi cel al lui Codruţ Olaru. Acesta a fost activat ca general al Armatei Române în luna mai a anului 2016. Activarea a scos la iveală o parte mai puţin cunoscută, şi deopotrivă, controversată a carierei sale: două grade militare obţinute în câteva luni, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea, unul retras câteva luni mai târziu, în 2012, de Corneliu Dobriţoiu, şi redat, în 2013, de Mircea Duşa. Avansările procurorului au fost justificate, în 2011, de MapN ca fiind făcute „în mod excepţional”, situaţie răsturnată un an mai târziu când o comisie de analiză a Armatei „nu a putut desluşi dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii şi a nevoilor ministrului”, a explicat pentru MEDIAFAX fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu. După plecarea acestuia însă, succesorul său, Mircea Duşa, pare că a desluşit, dându-i înapoi lui Olaru gradul de colonel, ulterior fiind avansat general de Traian Basescu. Întreaga poveste a avansării lui Codruţ Olaru a intrat în atenţia publică după ce, pe 17 mai 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a lui Codruţ Olaru, general de brigadă cu o stea, în rezervă, în Ministerul Apărării Naţionale. Simultan cu această trecere în activitate a lui Olaru, în vârstă de doar 43 de ani, a avut loc şi numirea sa în funcţia de procuror militar la secţia parchetelor militare de la Parchetul General.

Lia Savonea, de la Curtea de Apel Bucureşti şi care a fost şi ea numită în noul CSM, a fost acuzată de către un alt magistrat că ar fi intervenit în cazul Rarinca. Mai exact, Risantea Găgescu, unul dintre judecătorii care a făcut parte din completul care a achitat-o pe Mariana Rarinca pentru şantaj la adresa fostului preşedinte al instanţe supreme, Livia Stanciu, a cerut, în calitate de membru al Corpului Electoral, explicaţii preşedintelui de atunci al Curţii de Apel, Lia Savonea, privind traseul dosarului Marianei Rarinca.

„Care este motivul pentru care, deşi adresa Inspecţiei Judiciare, datată 23.06.2015, înregistrată în aceeaşi zi la Curtea de Apel Bucureşti şi rezolvată de dumneavoastră în aceeaşi zi, solicită copii după înscrisuri până la o data ulterioară celei de 24.06.2015, când era programată şedinţa de judecată privind admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare, dumneavoastră aţi trimis dosarul în original cu mult înainte de data solicitată, dar cu o zi înainte de sedinţa de judecată, aşa încât contestaţia în anulare nu s-a putut soluţiona de completul legal învestit în urma desemnarii aleatorii din cauza lipsei dosarului (cu consecinţa că după înca o amânare pentru lipsa dosarului şi în urma unei cereri de preschimbare a termenului, făcută de DNA şi admisă, nu de completul de judecată, ci de judecătorul de permanenţă, contestaţia în anulare a fost soluţionată de un alt complet decât cel desemnat aleatoriu)”, este una dintre problemele pe care o ridică judecătoarea în privinţa dosarului Rarinca într-o scrisoare adresată Liei Savonea.

După apariţia în spaţiul public a scrisorii, Curtea de Apel Bucureşi a transmis un comunicat de presă prin care susţine că se fac verificări în acest caz.

Judecătoarea Gabriela Baltag, de la Tribunalul Neamţ, cunoscută pentru activitatea ca preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), a devenit şi ea membru al Consiliului Superior al Magistraţilor.