Cine sunt noii MINIŞTRI propuşi în Cabinetul Ponta II

Premierul desemnat, Victor Ponta, a anunţat, miercuri, propunerile pentru funcţiile de miniştri. Cele mai importante ministere au revenit PSD-ului. Ponta va cere votul de încredere al Parlamentului pentru a doua oară în acest an, după ce a fost nominalizat din nou de către preşedintele Traian Băsescu pentru a conduce Guvernul. Tot miercuri a avut loc prima şedinţă a noului Parlament.

19 dec. 2012, 13:11
Cine sunt noii MINIŞTRI propuşi în Cabinetul Ponta II

Viitorul cabinet va fi format din 18 miniştri plini, 6 miniştri delegaţi şi trei vicepremieri, dintre care unul fără portofoliu, a anunţat miercuri Victor Ponta. Unii sunt propuşi pentru prima dată la conducerea unui minister, alţii sunt trecuţi prin mai multe mandate. 

Gabriel Oprea (UNPR) – vicepremier 

Liderul UNPR Gabriel Oprea va deţine o funcţie onorifică, de vicepremier, în Cabinetul Ponta II, el neavând portofoliu. Oprea îl va sfătui pe Victor Ponta în domeniul securităţii naţionale.

Gabriel Oprea, împreună cu Marian Sârbu, Cristian Diaconescu şi Neculai Onţanu, a ultimei scindări a PSD, din 2010, care a dus la constituirea unei noi formaţiuni politice, UNPR, care a sprijinit în Parlament guvernele succesive Emil Boc, prin grurpurile parlamentare ale progresiştilor – nou înfiinţate – dar şi participând la actul de guvernare cu miniştri, Oprea deţinând portofoliul de ministru al Apărării.

În perioada 2003-2004, Oprea a fost ministru delegat pentru Administratia Publică, în Guvernul Năstase.
El a deţinut, în perioada 2002-2003, şi funcţia de prefect al Capitalei. Înainte de 2002, el a mai deţinut funcţiile de preşedinte al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare. El a fost ofiţer de justiţie militară şi ofiţer în Ministerul Apărării Naţionale.

Gabriel Oprea s-a născut la 1 ianuarie 1961, în comuna Fundulea, din judeţul Călăraşi. Este căsătorit şi are doi copii.

Gabriel Oprea este doctor în drept la Universitatea Bucureşti, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare, cursul postuniversitar pe teme de securitate şi siguranţă naţională, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti şi Şcoala militară de ofiţeri Sibiu, specializarea intendenţă. El este profesor universitar, conducător de doctorat la Academia Naţională de Informaţii.

Oprea a fost membru al PSD din 2003 până în 2009.

Oprea are două terenuri intravilane – în suprafaţă de 3.245,85 mp, respectiv de 950 de mp în oraşul Voluntari.
El deţine, de asemenea, o casă de locuit în Voluntari-Pipera, în suprafaţă de 817,92 de mp, o casă de locuit în Bucureşti în suprafaţă de 828 mp, încă o casă de locuit în Bucureşti în suprafaţă de aproximativ 467 de mp, precum şi două apartamente în Capitală. Oprea mai are o casă de vacanţă la Predeal, în suprafaţă de circa 150 de mp şi o casă de vacanţă în Venus şi mi deţine şi un spaţiu comercial în Bucureşti.

MINIŞTRI ÎN CABINETUL PONTA II

Ministerul de Finanţe – Daniel Chiţoiu 

Actualul ministru al Economiei, liberalul Daniel Chiţoiu, care la alegerile din 9 decembrie a câştigat un nou mandat de deputat, este nominalizat pentru portofoliul Finanţelor, el fiind desemnat şi vicepremier.

Născut la 11 iulie 1967 în Păuşeşti, judeţul Vâlcea, Chiţoiu este căsătorit şi are un copil. Absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti, Daniel Chiţoiu este doctor în economie, specializarea Relaţii financiar-valutare.

În perioada 4 aprilie 2004 – 22 decembrie 2008, Chiţou a fost preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Între 15 martie 2001 şi 2 martie 2005, Chiţoiu a fost controlor financiar al Curţii de Conturi a României.

El deţine, potrivit celei mai recente declaraţii de avere, un teren intravilan de 360 de metri pătraţi, dobândit în 2010. De asemenea, el are o casă de locuit, în Capitală, de peste 450 de metri pătraţi, dobândită în 2010, precum şi o maşină Hyundai, fabricată în 2007. Soţia sa are bijuterii dobândite în perioada 1997-2010 în valoare de 12.500 de euro.

La 25 februarie 2010, el a făcut un schimb imobiliar de 330.000 de euro, cu o persoană fizică. Chiţoiu deţine în conturi 44.700 de lei şi 4.200 de euro. El deţine acţiuni la Compania de Asigurări şi Reasigurări Exim Ro SA, în valoare totală de 40.000 de lei, iar la Fondul Proprietatea, de 200.000 de lei. De asemenea, el deţine acţiuni BCR Asigurări de 120 de lei şi la BCR Asset Management de 200 de lei. Chiţoiu are un credit la Banca Transilvania, scandent în 2035, în valoare de peste 98.000 de euro. El luase şi un împrumut de 75.000 de lei de la o persoană fizică, scadent în 2011.

El primise, în anul fiscal încheiat, aproape 53.000 de lei din salariul de deputat. Soţia, care lucrează la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, a avut un salariu, în ultimul an declarat, de 163.164 de lei. Soţia lui Chiţoiu a încasat aproape 1.000 de lei din drepturi de proprietate intelectuală. Chiţoiu are dividende de la Fondul Proprietatea în valoare de 17.136 de lei. În declaraţia de interese el a trecut companiile unde este acţionar, precum şi faptul că este membru fondator al Institutului Liberal IC Brătianu. De asemenea, Chiţoiu este preşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali.

Ministerul pentru IMM-uri, Turism şi Mediul de Afaceri – Maria Grapini

Vicepreşedintele PC Maria Grapini, nominalizată pentru funcţia de ministru pentru IMM-uri, Turism şi Mediul de Afaceri, s-a născut în 7 noiembrie 1954. În anul 1978, ea a absolvit Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Textile, Specializarea „Tehnologia Mecanică a Filării şi Ţeserii”.

Până în anul 1989 a lucrat la I.T.Garofiţa Timişoara. În septembrie 1989 devine inginer şef la fabrica de confecţii „13 Decembrie” din Timişoara. Firma de textile o cumpără în 1994, iar din 1998 este acţionarul principal al grupului de firme Pasmatex. Din ianuarie 1990, este director general al SC Pasmatex S.A. Timişoara, din anul 1995 fiind şi preşedintele Consiliului de Administraţie al acestei societăţi. De asemenea, din anul 2005 este administrator al SC Splabel SRL.

Maria Grapini este în prezent preşedintele Asociaţiei Femeilor Antreprenor din România, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară, vicepreşedinte UGIR 1903, membru în Consiliul Naţional al Exportatorilor, precum şi Consul Onorific al Republicii India în România.

Maria Grapini deţine un teren de 750 mp., o casă de locuit de 430 mp. şi o casă de vacanţă de 50 mp. Ea are şi un autoturism Volkswagen Touareg fabricat în anul 2006. Grapini are bijuterii din aur şi argint estimate la 120.000 de lei şi tablouri estimate tot la valoarea de 120.000 de lei.

Ea are şi un depozit bancar de 10.000 de lei, precum şi acţiuni la diverse societăţi de aproape 3 milioane de lei.
În ultimul an fiscal, a încasat ca preşedinte al CA al SC Pasmatex S.A. Timişoara un venit de 211.285 lei, iar soţul său a avut o pensie de 20.400 lei. Ea a încasat şi dividente de 6.720 lei.

Ministerul Apelor şi Pădurilor– Lucia Varga 

Deputatul PNL Lucia Varga a fost nominalizată la conducerea Ministerului Pădurilor şi Apelor. Ea a fost şef al Gărzii de Mediu Bihor, dar şi secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Lucia Varga s-a născut în 1967, la Oradea, şi este de profesie inginer. Ea a absolvit Universitatea Tehnică Timişoara – Facultatea de Mecanică, ulterior urmând mai multe cursuri de pregătire profesională, între care un curs intensiv de pregătire juridică pentru aplicarea legislaţiei de mediu, GNM.

Varga a fost, între 1991 şi 1997, profesor la Şcoala Generală „Mihai Bravu” din Oradea, iar din 1998 până în 2004 a ocupat funcţia de inspector la Agenţia de Protecţie a Mediului Bihor. Din 2004 şi până în 2005, Varga a fost comisar şef al Comisariatului Judeţean Bihor al Gărzii Naţionale de Mediu, după care a fost secretar de stat, până în 2008, la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Totodată, din 2007 şi până în 2009 Varga a fost preşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) şi, timp de un an, preşedinte al Biroului reuniunii Părţilor la Protocolul privind Apa şi Sănătatea.

Potrivit declaraţiei de avere, Lucia Varga a cumpărat, împreună cu soţul ei, în 2008, un teren intravilan de 10.000 de metri pătraţi, iar în 2011 unul de 11.332 de metri pătraţi. Ea deţine, împreună cu soţul ei, un apartament de 49 de metri pătraţi, cumpărat în 1996, şi unul de 60 de metri pătraţi, cumpărat în 2006. Totodată, Varga are un autoturism Skoda cumpărat în 2004 şi un credit contractat în 2012, de 86.000 de lei, cu scadenţa în 2016.
Potrivit declaraţiei de avere, Varga a încasat, anul trecut, de la Camera Deputaţilor un salariu de 50.784 de lei.

Ministerul Sănătăţii – Eugen Nicolăescu 

Actualul preşedinte interimar al PNL Bucureşti, Eugen Nicolăescu, a fost propus pentru portofoliul Sănătăţii în noul Guvern, funcţie pe care a mai ocupat-o în Cabinetul Tăriceanu, din 2005 până în 2008.

Gheorghe Eugen Nicolăescu s-a născut la 2 august 1955, în satul Grădiştea, comuna Comana din judeţul Giurgiu, este căsătorit şi are doi copii. În 1982, Nicolăescu a obţinut diploma de licenţă la ASE – Facultatea de Comerţ, iar din 2007 este doctor în ştiinţe economice.

Eugen Nicolăescu a mai fost ministru al Educaţiei în Cabinetul Tăriceanu, din 2005 până în decembrie 2008.
Nicolăescu a înregistrat două mandate de deputat de Mureş, iar în 2008 a fost ales într-un colegiu din Călăraşi. La alegerile parlamentare din 9 decembrie a câştigat un nou mandat de deputat, de această dată într-un colegiu din Bucureşti. În perioada 2000 – 2008, deputatul Eugen Nicolăescu a fost membru al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Banci, iar în 2004 – 2005 a fost vicepreşedinte al Comisiei. Nicolăescu a deţinut în anul 2000 funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale Interimare a Valorilor Mobiliare, în perioada 1999 – 2000 a fost secretar general adjunct la Ministerul Finanţelor, iar începând din 2000 este prim-vicepreşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România.

În 2000 – 2001, Nicolăescu a fost lector universitar asociat la Universitatea „Spiru Haret”, iar în perioada 1998 – 1999 a ocupat funcţia de director economic la SC ABC Construct 2000 SRL.

Eugen Nicolăescu a condus Regia Autonomă Ratmil din Ministerul Industriei şi Comertului în perioada 1997 – 1998, anterior fiind director economic (1994 – 1997), şef serviciu buget, analize economice (1993 – 1994), economist serviciul aprovizionare (1991 – 1993) şi şef serviciu aprovizionare (1990 – 1991).

În perioada 1985 – 1987, Nicolăescu a fost analist la Centrul de Calcul cu probleme de aprovizionare tehnico-materială la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei şi Resurselor, în 1987 – 1990 a fost economist la serviciul aprovizionare la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei şi Resurselor, iar din 1976 până în 1985 a fost, pe rând, tehnolog, lucrător comercial, merceolog şi economist la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti – Ministerul Turismului şi la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Athenee Palace din ITHR Bucureşti – Ministerul Turismului.

Nicolăescu a notat în document că deţine un autoturism Volkswagen Passat Highline, cumpărat prin „lichidare firmă în anul 2011”. Eugen Nicolăescu are două conturi curente în lei, în valoare totală de peste 34.000 de lei şi un cont în care are 601 euro.

În anul fiscal anterior Nicolăescu a încasat 51.801 lei din salariul de deputat, peste 1.600 de lei din drepturi de autor de la Editura Pro Universitaria şi de la Camera Auditorilor Financiari şi 13.718 lei din indemnizaţia de prim-vicepreşedinte al Camerei Auditorilor Financiari. Soţia sa, Constanţa Nicolăescu, a încasat 16.788 de lei din salariul de director la SC Conen Consulting SRL şi 14.845 de lei din închirierea apartamentului din Târgu Mureş.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale – Daniel Constantin 

Preşedintele PC, Daniel Constantin, ministru al Agriculturii în primul Cabinet Ponta şi desemnat şi în Guvernul Ponta II pentru acest portofoliu, este un tânăr politician în vârstă de 33 de ani, care a fost promovat şi susţinut de Dan Voiculescu şi care are o pregătire profesională în domeniu.

Daniel Constantin a fost ales în anul 2010 la conducerea PC, fiind lansat de Dan Voiculescu, atunci când acesta s-a retras formal din linia întâi a partidului. Până să fie ales în această funcţie, Constantin nu s-a remarcat în viaţa politică.

Daniel Constantin este de profesie inginer. El a fost directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, în perioada aprilie – octombrie 2009, când ministru al Agriculturii era Ilie Sârbu.

Constantin s-a născut în 27 iunie 1978, la Piteşti, a urmat cursurile Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (1997 – 2002), iar în 2004 a absolvit un master în managementul calităţii şi inovaţiei. A urmat cursuri de „Imbunătăţirea eficienţei personalului” la Scottish Agricultural College, precum şi de „Imbunătăţirea managementului strategic” la Institutul de Administraţie Publică Irlanda.

În 2003 a devenit consilier la Cabinetul secretarului de stat pentru integrare europeană din cadrul Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Până în 2006, în calitate de coordonator al Corpului Consilierilor de Integrare Europeană din cadrul Ministerului Agriculturii, a avut responsabilităţi legate de negocierea pachetului financiar acordat României pentru Agricultură, de reforma Politicii Agricole Comune, dar şi de negocierile privind cadrul financiar 2007 – 2013.

Dupa 2006, Constantin a fost angajat la firme de consultanţă pentru atragerea fondurilor europene. În perioada 2007 – 2009 a lucrat ca evaluator independent la Banca Mondială în cadrul Proiectului Makis, iar între 2008 şi 2009, a fost administrator al societăţii Roadvision şi director general al Provom SRL.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – Daniel Barbu 

Politologul Daniel Barbu – propus de PNL ca ministru al Culturii şi care îi succede liberalului Puiu Haşotti, ce a condus Ministerul Culturii din 26 iunie anul acesta – este specialist în ştiinţe politice, publicist, jurnalist şi a fost consilier al lui Emil Constantinescu şi Crin Antonescu.

Născut în 1957, Daniel Barbu este specialist în ştiinţe politice, publicist, eseist, jurnalist şi profesor al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice. Preşedinte al Institutului de Cercetări al Universităţii Bucureşti şi fost decan al facultăţii, Daniel Barbu a condus revista Realitatea Românească în perioada 1991 – 1992. A fost, de asemenea, consilier de stat al preşedintelui Emil Constantinescu, între anii 1997 – 1999, şi este autor al mai multor lucrări ştiinţifice în sfera politicii. De asemenea, în vara acestui an, a fost consilier al preşedintelui interimar Crin Antonescu.

Barbu a absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Capitală – în prezent Colegiul Naţional „Sfântu Sava” – în 1976. În acelaşi an, Uniunea Tineretului Comunist, organizaţia de tineret a Partidului Comunist Român, i-a refuzat accesul la Facultatea de Istorie şi Filosofie şi la Facultatea de Drept. S-a înscris şi a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie a Artei a Universităţii Cluj-Napoca şi a ocupat ulterior postul de curator al Muzeului Satului din Bucureşti (1980) şi al Muzeului Naţional de Istorie a României (1981 – 1986).

În perioada 1987 – 1992 a fost cercetător al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Universităţii Bucureşti.
După Revoluţia din 1989, Daniel Barbu a urmat cursuri doctorale în Elveţia, la Universitatea din Fribourg, Facultatea de Teologie, şi a primit o diplomă doctorală din partea Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în 1991. În 1999, a obţinut doctoratul în filosofie din partea Universităţii din Bucureşti, unde predă, din 1991, la catedra de ştiinţe politice.

Între 1990 – 1991 a fost director al Editurii Meridiane, iar în perioada 1994 – 2000 a fost decan al catedrei de ştiinţe politice a Universităţii Bucureşti, funcţie pe care a mai ocupat-o şi în perioada 2002 – 2004. De asemenea, a fost profesor colaborator al Şcolii de Înalte Studii în Ştiinţele Sociale din Paris, al Universităţii La Sapienza din Roma, al Universităţii Naţionale Kapodistrian din Atena, al Universităţii de Stat din Pittsburg, al Universităţii de Stat Jackson din Statele Unite şi al multor alte instituţii de învăţământ.

Printre volumele pe care le-a scris se numără „Politica pentru barbari” (2005), „Republica absentă. Politică şi societate în România postcomunistă” (2004), „Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească” (2001), „O arheologie constituţională românească. Studii şi documente” (2000), „Şapte teme de politică românească” (1997).

Potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, datată 1 septembrie 2012, Daniel Barbu deţine mobilă şi pictură europeană din secolele 16-19, precum şi alte obiecte de artă decorativă cu valoarea estimată la circa 80.000 de euro, dobândite prin moştenire sau cumpărare.

De asemenea, Daniel Barbu deţine în coproprietate un apartament de 124 metri pătraţi în Sectorul 1, achiziţionat în 2005, alte drepturi în coproprietate asupra unui apartament de 72 metri pătraţi în Sectorul 1, precum şi un spaţiu comercial de 30 metri pătraţi în Sectorul 4 al Capitalei, moştenit în 2002. Spaţiul comercial respectiv i-a adus, în 2011, un venit de 12.000 de lei prin închirierea către o cooperativă de producţie, în timp ce activitatea de profesor la Universitatea din Bucureşti i-a adus un venit de 56.000 de lei. În declaraţia de avere a lui Daniel Barbu mai apare menţionat un împrumut bancar de 50.000 de euro, contractat în 2009 pe o durată de 10 ani.

Ministerul Justiţiei – Mona Pivniceru

Mona Pivniceru va continua să conducă Ministerul Justiţiei şi în Cabinetul Ponta II, fiind singura nominalizare a unui independent în acest guvern.

Mona Pivniceru a fost numită în 23 august ministru al Justiţiei, în perioada în care preşedinte interimar era Crin Antonescu. 

Mona Pivniceru a fost din 2008 preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, funcţie la care a renunţat în iunie 2011, când a fost aleasă membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca reprezentant al judecătorilor instanţei supreme. În 6 septembrie 2011, Mona Pivniceru a fost validată în CSM de Plenul Senatului, în locul Lidiei Bărbulescu, respinsă în urma unei decizii a Curţii Constituţionale în 2010.

Mona Pivniceru şi-a început cariera profesională în domeniul juridic în 1982, ca avocat în Baroul Vaslui. În 1991, Mona Pivniceru a devenit judecător la Judecătoria Iaşi, iar doi ani mai târziu a fost numită magistrat la Tribunalul Iaşi. Din 1999 şi până în 2009, Mona Pivniceru a fost magistrat la Curtea de Apel Bucureşti, iar în decembrie 2010 a fost promovată la Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a instanţei supreme.

Pivniceru a fost din 1997 şi până în 2007 conferenţiar universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, iar din 2007 până în 2010 a fost profesor universitar la catedra de drept a universităţii şi îndrumător doctoral pentru disciplinele Drept internaţional public, Protecţia juridică a drepturilor omului, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Practica CEDO – Master ştiinţe penale.
Mona Pivniceru a absolvit în 1982 Facultatea de Drept a Universităţii „Al I. Cuza” Iaşi, iar doi ani mai târziu a promovat examenul de definitivat în avocatură. Din 1991 a intrat în magistratură, iar în 1999 a obţinut titlul de doctor în drept – specializarea Drept internaţional public, la Universitatea „Al. I. Cuza”, sub coordonarea profesorului Mihail Jakotă.

Mona Pivniceru deţine din 2001 un apartament în Iaşi, în suprafaţă de 65,66 metri pătraţi, o casă de vacanţă de 400 de metri pătraţi şi un teren intravilan de 7.100 de metri pătraţi în comuna Tulgheş, cumpărate în 2007, potrivit ultimei declaraţii de avere, din 10 septembrie 2012.

Pivniceru are un autoturism Volkswagen cumpărat în 2007 şi un ATV Linhai „supus înmatriculării”. Are aproape 97.000 de lei în conturi şi depozite bancare, nu a făcut investiţii şi nu are datorii. Din salariul de judecător la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, Mona Pivniceru a avut venituri în anul fiscal precedent de 96.036 de lei, iar de la Consiliul Superior al Magistraturii a încasat un salariu de 57.422 de lei. În declaraţia de avere, Mona Pivniceru a notat şi venituri de 4.500 de lei din drepturi de autor, primite de la Editura „Hamangiu”, precum şi 13.103 lei diurnă detaşare, 381,59 lei transport, 9.327,68 lei decontare pentru chirie, 96,60 euro diurnă delegaţie externă şi 5.062,50 lei diurnă delegaţie internă.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Mariana Câmpeanu 

Mariana Câmpeanu a fost nominalizată pentru al treilea mandat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice după ce în 2008 a condus instituţia două luni, în prag de alegeri parlamentare, iar în 2012 alte şapte luni. Actualul ministru al Muncii Mariana Câmpeanu este economist şi a mai ocupat acest portofoliu în Guvernul Tăriceanu, anterior conducând şi Casa Naţională de Pensii. 

Câmpeanu este membru PNL din 1997, iar la alegerile parlamentare din 9 decembrie a câştigat un mandat de senator într-un colegiu din judeţul Hunedoara.

Născută la 1 mai 1948, în satul Boloci, din judeţul Teleorman, Mariana Câmpeanu este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Calcul economic şi cibernetică economică. Este căsătorită şi are doi copii.

După absolvirea facultăţii, Câmpeanu a lucrat ca economist statistician la Direcţia Judeţeană de Statistică Ilfov, iar apoi ca economist la Direcţia Centrală de Statistică Bucureşti, la 1 iunie 1984 ajungând şef de serviciu la Comisia Naţională pentru Statistică. În perioada 1998-2001, aceasta a ajuns director general în cadrul Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Ilfov, iar în perioada 2001-2007 a fost directorul Casei Judeţene de Pensii Ilfov.
În 2007 este numită preşedinte, cu grad de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii, iar pe 26 septembrie 2008 ajunge ministru al Muncii, la finalul mandatului Guvernulului condus de Călin Popescu Tăriceanu, după demisia fostului deţinător al portofoliului, Paul Păcuraru.

Mariana Câmpeanu are trei apartamente în Capitală şi o casă de vacanţă în judeţul Buzău, dar şi două terenuri, unul intravilan şi unul agricol, în judeţele Buzău şi Brăila. La capitolul active financiare, Mariana Câmpeanu are un fond de investiţii la ING, în valoare de 7.300 lei, deschis în 2003, patru depozite bancare, dintre care două la BRD, în valoare de 5.500 euro şi 34.000 lei, unul la Raiffeisen Bank, în valoare de 7.100 lei şi unul la RBS, în valoare de 5.100 lei. Tot la BRD, Mariana Câmpeanu mai are un cont curent în valoare de 12.948 lei, un alt cont fiind deschis la Bank Post, în valoare de 60.583 lei. Mariana Câmpeanu a mai avut un împrumut la RBS, contractat în 2007, a cărui scadenţă a fost în august 2012, în valoare de 9.500 euro.

Ministrul Muncii are trecute în declaraţia de avere şi mai multe acţiuni, la BRD, în valoare de 2.000 de lei şi la SC Berceni, 200 de lei, reprezentând părţi sociale. Aceasta a acordat şi un împrumut, către o persoană fizică, în valoare de 15.000 lei. Salariul de deputat al Marianei Câmpeanu însumează, pe anul fiscal 2011, 60.816 lei, iar pensia 24.948 lei, soţul acesteia având venituri din pensie, în valoare de 17.784 de lei.

Ministerul Industriei şi Comerţului – Varujan Vosganian

Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian, propus pentru portofoliul Industriilor şi Comerţului, a coordonat Finanţele şi Economia în guvernarea Tăriceanu, de numele său fiind legată prima nominalizare a României pentru un post de comisar european, care în final i-a revenit lui Leonard Orban.

Vosganian a mai deţinut funcţii de ministru în zona economică în Guvernul Tăriceanu. Din decembrie 2006 şi până în aprilie 2007 a deţinut portofoliul Economiei şi Comerţului, iar în urma restructurării guvernamentale din 2007 a condus Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Vicepreşedintele PNL a absolvit cursurile Facultăţii de Comerţ (ASE), precum şi pe cele ale Facultăţii de Matematică la Universitatea din Bucureşti. El a obţinut în 1998 titlul academic de doctor în Economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Vosganian se află la al şaselea mandat în Parlament, fiind printre puţinii parlamentari cu „ştate vechi”.

Potrivit declaraţiei de avere depusă înaintea alegerilor parlamentare, Vosganian deţine un apartament de 130 de metri pătraţi în Bucureşti, o casă de locuit de 208 metri pătraţi în Ilfov, dar şi un sfert dintr-o altă casă ce a fost moştenită de soţia sa. De asemenea, el are în proprietate un teren forestier de 1.250 de metri pătraţi, precum şi economii de 167.000 de lei.

În plus, vicepreşedintele PNL a contractat un credit de 130.000 de euro, pe care trebuie să-l achite până în 2032.
În afară de indemnizaţia obţinută de la Senat, Vosganian a mai înregistrat venituri anul trecut în valoare de 51.924 de lei în calitate de preşedinte al Uniunii Armenilor din România, 63.562 de lei în calitate de prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, 22.068 de lei ca cercetător la Institutul Naţional de Cercetări Economice, dar şi 37.081 de lei în calitatea de conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică. În plus, a mai beneficiat de 20.000 de lei pentru drepturi de autor. Vosganian mai deţine 99% din acţiunile SC Euroeconomic SA, în valoare de 25.000 de euro.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – Relu Fenechiu

Vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu, considerat unul dintre cei mai „grei” membri ai partidului este nominalizat la Transporturi.

Fenechiu are vârsta de 47 de ani, este de profesie inginer specializat în tehnologia construcţiei de maşini.
Relu Fenechiu, lider al PNL Iaşi, este la cel de-al patrulea mandat de deputat de Iaşi. După ce a devenit parlamentar, a urmat cursuri de masterat în marketing, economia şi managementul mediului, dar şi un doctorat privind „Strategii de adecvare a organizaţiilor la situaţiile de risc şi criză”.

Conform declaraţiei de avere, vicepreşedintele PNL are trei case de locuit, două în Iaşi şi una în Roşia Montană, două case de vacanţă în Iaşi şi Bacău, dar şi un apartament în Abrud (Alba). Fenechiu mai deţine 4.668 de metri pătraţi teren intravilan în Iaşi, 4.500 de metri pătraţi în Dărmăneşti (Bacău) şi 10.200 de metri pătraţi în Roşia Montană (Alba). El mai are trei autoturisme, Mercedes, BMW şi Hyundai, dar şi bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 80.000 de euro.

În ceea ce priveşte economiile bancare, Fenechiu înregistrează 42.272 de lei în două conturi curente. Este acţionar la două societăţi comerciale, respectiv SC Fene Grup SA (96%) şi SC La Rocca SRL (50%).
În acelaşi timp, Fenechiu a contractat în 2006 un credit scandent la 20 de ani, din care mai are de achitat 43.666 de euro.

Pe lângă indemnizaţia de deputat, vicepreşedintele PNL a mai obţinut din dividendele aferente anului 2011 – 1.531.841 de lei, iar în 2012 – 405.250 de lei, de la Fene Grup SA, societate care a înregistrat o serie de contracte cu societăţi de stat şi autorităţi publice. De asemenea, mai are de ridicat dividende de 195.869 de lei de la SC Tehnorom SRL.

Fenechiu a devenit membru al PNL în 1996, iar din 2004 este preşedintele filialei PNL Iaşi. În acelaşi an a fost ales deputat, apoi reales în această demnitate în 2008, dar şi în 2012. 

Ministerul Apărării Naţionale – Mircea Duşa 

Fostul lider al deputaţilor PSD Mircea Duşa, fost prefect de Harghita, preia Apărarea Naţională, după ce a fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, iar din august ministru de Interne, numit după demisia lui Ioan Rus, în scandalul privind cvorumul la referendumul din 29 iulie

S-a născut în aprilie 1955 la Topliţa, judeţul Harghita, şi este căsătorit cu Ana Duşa, având doi copii. Mircea Duşa a absolvit în 1988 Facultatea de Ştiinţe Economice Bucureşti.

Din 1976, Duşa a deţinut mai multe funcţii în conducerea Consiliului popular al oraşului Topliţa, începând cu postul de şef de serviciu şi ajungând primar în 1996. Între 2001 şi 2004 Mircea Duşa a fost prefectul judeţului Harghita.
În 2004 Duşa a câştigat primul său mandat de deputat în Colegiul 5 din Harghita, în care se află şi localitatea sa natală. Mircea Duşa este primul şi singurul parlamentar român din Harghita ales după revoluţia din 1989 şi până în prezent.

În 2008, Mircea Duşa a primit mandatul de deputat pe listele Alianţei Politice PSD – Partidul Conservator (PC), în urma redistribuirii voturilor, iar la alegerile din 9 decembrie el a câştigat un nou mandat de deputat în Harghita.
În perioada 1996-2001, el a ocupat şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România. Duşa este membru în organizaţia judeţeană a PSD din anul 1996, iar în 2001 a fost ales lider al social-democraţilor harghiteni, pe care îi conduce şi în prezent. Din septembrie 2010 şi până în mai 2012 a fost liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, fiind unul dintre cei mai vocali parlamentari ai PSD.

În cea mai recentă declaraţie de avere, completată în acest an, Duşa menţionează că are două terenuri, unul de 113,6 metri pătraţi în intravilanul municipiului Topliţa şi altul de 283,5 metri pătraţi la Sâncraiu de Mureş şi câte un apartament în cele două localităţi. Mai are un autoturism Skoda Superb, dar şi două împrumuturi bancare, de 31.000 de lei, respectiv 15.000 de euro, cu scadenţă în 2015.

În 2011, Duşa, a cărui soţie este procuror la Parchetul Judecătoriei Topliţa, a câştigat o indemnizaţie de parlamentar de 55.488 de euro.

Ministerul Energiei – Constantin Niţă 

Constantin Niţă, propunerea PSD pentru portofoliul Ministerului pentru Energie, este de profesie economist, specializat în marketing. El a mai fost ministru în 2009, în Cabinetul PSD-PDL, deţinând portofoliul IMM-urilor.
Niţă este în prezent vicepreşedinte al PSD la nivel naţional şi preşedinte al organizaţiei judeţene Braşov.
El a mai fost ministru, deţinând portofoliul IMM-urilor, în Cabinetul PSD-PDL, în 2009.

Constantin Niţă s-a născut la 27 noiembrie 1955, în comuna Mirosloveşti, judeţul Iaşi. Este căsătorit şi are un copil. Este absolvent al Facultăţii de Studii Economice din Iaşi, Secţia Economia Industriei, şi al Facultăţii de Drept din Iaşi, fiind şi Doctor în economie – specializarea marketing.

În perioada 1978-1983, Niţă a activat ca economist – director export şi desfacere la Întreprinderea Autocamioane Braşov, iar între1983 şi 1986 a fost economist la I.C.E. Autoexportimport Braşov. Între1986 şi 1993 Niţă a fost şeful agenţiei B.T.T. Braşov, iar în perioda 1990-1993 a activat ca director al Staţiunii Pârâul Rece- Braşov.
Între 1993 şi 1997 el a fost directorul general al Sucursalei de reprezentare şi protocol Valea Prahovei, iar între 1997 şi 2000 a activat ca director general al S.C. NIMPEX SRL Braşov. 

În plan politic, în perioada 1994-1997 Niţă a fost vicepreşedinte al Organizaţiei Municipale Braşov a PSD, iar între 1997-2004 a deţinut funcţia de preşedinte al Organizaţiei Judeţene Braşov PSD. Între 1997-2004 a fost membru în Consiliul Naţional al PSD şi din 1998 pâna în 2004 a fost membru al Biroului Executiv al PSD. Niţă este deputat din 2000, în 2012 fiind ales pentru al patrulea mandat în Camera Deputaţilor.

Niţă deţine nouă terenuri intravilane, patru terenuri agricole şi un teren extravilan în Braşov, Iaşi, Buzău şi Brăila.
El deţine o casă de locuit şi un apartament, ambele în Braşov. Niţă are un depozit bancar în valoare de 50.000 de euro deschis în 2011 şi deţine plasamente şi investiţii directe la şase firme din Braşov. El are, totodată, şi două datorii care însumează 110.000 euro la două bănci.

Ministerul Educaţiei – Remus Pricopie 

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, propus pentru a prelua portofoliul Educaţiei în Cabinetul Ponta II, este chimist, specializat în comunicare şi relaţii publice, doctor în ştiinţe politice, fiind, totodată, un cunoscător al acestui minister, unde şi-a desfăşurat activitatea între 1996 şi 2003.

Ministerul Internelor – Radu Stroe 

Liberalul Radu Stroe a fost numit la Administraţie în august, după demisia lui Victor Paul Dobre în contextul scandalului legat de cvorumul pentru referendumul de demitere a lui Traian Băsescu din vară. Stroe s-a născut la 31 august 1949, la Osoi, judeţul Iaşi, este divorţat şi nu are copii. A absolvit Institutul de Marină Civilă Constanţa în 1972, iar, în 1981, Facultatea de Drept Bucureşti.

Stroe a fost ofiţer navigaţie în flota comercială (1972 – 1974), inginer în Ministerul Transporturilor (1975 – 1985 şi 1991-1996), a lucrat în Administraţia Canal Dunăre Bucureşti (1986 – 1990) şi a fost secretar general adjunct şi secretar general al Guvernului (1997 – 2000).

În perioada 2001 – 2004 a fost deputat de Maramureş, iar între 2005 – 2008 a deţinut un mandat de senator de Maramureş dar şi de ministru coordonator al SGG. Stroe a primit Ordinul Steaua României în grad de Ofiţer.
În ceea ce priveşte activitatea politică, Stroe a fost membru PCR până în decembrie 1989, iar în PNL a deţinut mai multe funcţii, fiind inclusiv secretar general, până în mai 2011.

Deputatul menţiona, în declaraţia de avere, că este posesorul unui teren agricol în comuna natală, primit moştenire. El a cumpărat, în 2008, un apartament la Predeal (Braşov), cu o suprafaţă de aproximativ 70 metri pătraţi. Ca venituri, acesta declară indemnizaţia anuală de deputat de 50.784 lei.

Ministerul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale – Liviu Dragnea

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, devine, prin desemnarea pentru preluarea funcţiei de viceprim-ministru şi a portofoliului Administraţiei şi Dezvoltării Regionale, unul dintre cei mai influenţi oameni din Cabinetul Ponta II.

Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, prelunând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

Dragnea a deţinut, între anii1996-2000, funcţia de prefect al judeţului Teleorman. În anul 2000 el obţine primul mandat de preşedinte al CJ, candidând din partea PD, iar în acelaşi an părăseşte PD şi se înscrie în PSD.
În 2005 este ales vicepreşedinte al PSD, odată cu preluarea mandatului de preşedinte de către Mircea Geoană. În 2009, devine secretar general al PSD. Dragnea a coordonat, din această poziţie, apropea toate scrutinele la care a participat PSD.

Dragnea s-a născut pe 28 octombrie 1962, în comuna Gratia, Teleorman. Este inginer, absolvind Facultatea de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. Dragnea a mai absolvit Facultatea de Management şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti. Dragnea e căsătorit cu Bombonica Dragnea şi are doi copii.

Într-una dintre declaraţiile de avere din 2012, Dragnea precizează că deţine trei terenuri, unul de 4036 mp. în municipiul Alexandria, altul de1315 mp. în Buşteni şi altul de 2913 mp. în Turnu Măgurele. Dragnea mai are un apartament de 80 mp. în Turnu Măgurele; o casă în construcţie în Alexandria, o clădire de 1527 mp. în Turnu Măgurele.

Liviu Dragnea deţine şi un autoturism Dacia Logan cu an de fabricaţie 2008 şi o Skoda Superb fabricată în anul 2006. Dragnea are trei conturi bancare, unul de 13.677 USD, altul de 76.061 RON şi altul de 943 RON şi deţine investiţii de 85.850 RON la SC Hotel Turris din Turnu Măgurele şi încă 180.000 euro în acelaşi hotel.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – Dan Nica 

Liderul PSD Dan Nica, nominalizat din nou ca ministru al Comunicaţiilor, a mai deţinut acest portofoliu în perioada 2000-2004, în Guvernul Năstase şi a fost vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Internelor în 2009, în Cabinetul Boc I, iar revocarea lui Nica a dus la plecarea PSD din Guvern.

Dan Nica este născut în 2 iulie 1960, în Panciu, judeţul Vrancea. Este căsătorit şi are un copil. El a absolvit în 1985 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Iaşi, specializându-se în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în următoarele ţări: Franţa, Austria, Suedia, Canada.

Nica a lucrat, între anii 1985 şi 1996, la Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii Galaţi, iar în perioada 1991-1996 a fost director al acestei Direcţii. În perioada 1993-1996 a fost profesor asociat al Universităţii „Dunărea de Jos” pentru telecomunicaţii şi transmisiuni de date.

Dan Nica este deputat din 1996, fiind, acum, după alegerile din decembrie 2012, la al cincilea mandat.
El este vicepreşedinte al PSD încă din 2005.

Dan Nica a mai deţinut, în perioada 2000-2004, funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în Guvernul condus de Adrian Năstase. În Guvernul Boc I, PDL-PSD, Dan Nica a deţinut funcţia de vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Internelor. 

Potrivit declaraţiei de avere depuse în iunie 2011, Dan Nica deţine un apartament în Galaţi, dobândit în 1993, în suprafaţă de aproximativ 100 de metri pătraţi. De asemenea, el menţionează că are un autoturism Audi, fabricat în 2002.

Nica mai deţine bijuterii din aur şi argint, dobândite între 1980 şi 2010, cu o valoare estimată la 35.000 de lei, tablouri de pictori contemporani, dobândite în perioada 1988-2005, a căror valoare o estimează la 25.000 de lei, o colecţie de timbre româneşti şi străine dobândite între 1985 şi 2010, în valoare de 70.000 de lei, trei ceasuri de mână, în valoare de 15.000 de lei, icoane pictate pe lemn şi sticlă, valoarea estimată fiind de 9.000 de lei.
În conturi şi depozite bancare, Dan Nica menţionează peste 100.000 de lei şi peste 40.000 de euro.
Nica mai are părţi sociale la SC VITICOM SRL Panciu, cu o valoare totală la zi de 15.110 lei.

Din indemnizaţia de deputat Dan Nica a încasat, conform fişelor fiscale pe anul 2010, 51.622 lei, iar soţia sa, medic primar la Spitalul Elias, a obţinut din salariu 31.980 lei. Din părţile sociale la SC VITICOM SRL Panciu, Nica a încasat dividende – 20.000 de lei. El menţionează de asemenea dividende de încasat – 298.901 lei

Ministerul Afacerilor Externe – Titus Corlăţean 

Titus Corlăţean, proaspăt senator de Bucureşti, a fost nominalizat din nou pentru Externe, el debutând ca diplomat în MAE şi concentrându-şi întreaga carieră pe politica externă, ascensiunea sa, inclusiv în politică, pornind de la funcţia de consilier personal al lui Adrian Năstase.

Corlăţean a fost ales, în decembrie, senator de Bucureşti, numele său fiind imediat vehiculat pentru un nou mandat la Externe. În mai, Corlăţean a primit portofoliul Justiţiei, deşi numele său era vehiculat pentru Ministerul de Externe. 

Corlăţean a activat timp de şapte ani, din 1994 până în 2001, ca diplomat în MAE, după care fost, timp de doi ani, din 2001 până în 2003, consilierul personal al lui Adrian Năstase pe probleme de politică externă. Ulterior, timp de un an, Corlăţean a fost secretar de stat pentru Românii de pretutindeni la Cancelaria premierului Năstase.

În 2004, Corlăţean a fost ales deputat. El a candidat ulterior pentru un post de parlamentar european, fiind ales în PE şi activând ca membru al Comisiei de Politică externă a PE. Din 2008 este senator de Braşov şi preşedinte al Comisiei de Politică externă din Senat.

În vârstă de 44 de ani, Corlăţean este licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi are o diplomă de studii aprofundate în Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale la aceeaşi universtitate. În 2010, devine doctor în Drept Internaţional Public la Universitatea Bucureşti. În prezent, Corlăţean este lector universitar la Universitatea „Nicolae Titulescu”, el fiind, din 2011, şi avocat în Baroul Bucureşti.

Conform declaraţiei de avere completate în iunie 2011, Titus Corlăţean are datorii de aproximativ 100.000 de Euro, el având contractate două credite la BCR în valoare de 63.500 de Euro, respectiv 21.000 de Euro, scadente în 2034, dar şi două datorii de 10.000 de Euro, respectiv 2.000 de Euro, bani împrumutaţi de la două persoane fizice, scadente în 2012.

Corlăţean deţine un teren intravilan în comuna Corbeanca, pe care l-a achiziţionat cu contract de vânzare-cumpărare, şi trei terenuri extravilane în Câmpulung Moldovenesc, moştenite. Totodată, Corlăţean are în proprietate un apartament de 80 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, pe care l-a dat în folosinţă mamei sale, şi o casă de locuit în Corbeanca. El are un depozit bancar de 3.500 de Euro, un cont curent de circa 8.000 de lei şi un fond de investiţii de 13.000 de lei. Titus Corlăţean deţine o maşină marca Volkswagen Golf, din 2008.
Soţia sa este profesor la o şcoală din Bucureşti şi a câştigat 14.000 lei în 2010.

Ministerul Sportului – Nicolae Bănicioiu 

Social-democratul Nicolae Bănicioiu, medic stomatolog în vârstă de 33 de ani şi apropiat al premierului desemnat, Victor Ponta, din perioada în care acesta conducea organizaţia de tineret a PSD, este propunerea pentru portofoliul Tineretului şi Sportului în viitorul Cabinet.

Bănicioiu a fost vicepreşedinte al TSD din 2004 şi preşedinte al TSD din 2007, preluând organizaţia de tineret a social-democraţilor de la Victor Ponta imediat după acesta a trecut la seniori. Noul ministru este deputat din 2004. În 2012, a candidat şi a fost ales deputat într-un colegiu din Bucureşti

Bănicioiu are 33 de ani şi este căsătorit. El a absolvit Facultatea de Stomatologie din cadrul AMF „Carol Davila” din Bucureşti, în 2004 şi activează ca medic rezident din 2005, iar din 2007 activează ca asistent universitar.
Între 2002 şi 2004 a fost preşedinte al Asociaţiei Studenţilor din România, iar între 2000 şi 2004 a fost preşedintele Asociaţiei studenţilor stomatologi.

Împreună cu soţia, Bănicioiu deţine trei terenuri, trei case de locuit şi un apartament. Astfel, Bănicioiu deţine două terenuri intravilane în Dâeşti, Vâlcea, donate de la părinţi, care figurează pe numele său, şi un teren agricol de 40.000 de metri pătraţi în Scorniceşti, Olt, cumpărat în 2010, care figurează pe numele soţiei. El mai are în proprietate două case de locuit, una donată de părinţi (casă bătrânească, în Dăeşti, Vâlcea) şi alta construită de părinţi ( în Dăeşti, Vâlcea), care figurează pe numele său, precum şi o altă casă de locuit, de 350 de metri pătraţi, aflată în construcţie şi situată în comuna Voluntari, dar şi un apartament, pe numele soţiei.

Bănicioiu deţine bijuterii în valoare de 5.000 de euro. El are un depozit bancar deschis în 2007 în valoare de 52.500 de euro şi un cont curent de 3.000 de euro, deschis în 2010. Soţia sa are un cont de 25.000 de dolari deschis în 2011. Bănicioiu mai are o datorie de 25.800 de euro la o bancă, contractată în 2005 şi scadentă în 2020, iar soţia sa are o datorie de 15.000 de Euro, contractată în 2011 şi scadentă în 2041.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor climatice – Rovana Plumb

Rovana Plumb, deputat, preşedinte al Organizaţiei de Femei a PSD, fost europarlamentar, fost preşedinte al ANPC şi al companiei Gerovital, a fost propusă pentru un nou mandat de ministru al Mediului, funcţie pe care o ocupă din luna mai.

Rovana Plumb s-a născut în 22 iunie 1960, în Bucureşti, este căsătorită şi are doi copii. Ea a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti – Facultatea Utilaje si Ingineria Proceselor Chimice în 1984 şi şi-a luat doctoratul în managementul sistemelor industriale în 2004. A lucrat ca inginer stagiar între 1984 şi 1992, iar apoi a fost director comercial la SC Miraj SA (1992 – 1994) şi preşedinte al SC Gerovital Cosmetics SA (1995 – 2000).

Plumb a devenit membru al PDSR în 1994, membru al Consiliului Naţional al PDSR în 1998, membru al Biroului Coordonator al PSD în 2004, preşedinte al Organizaţiei de Femei PSD în 2005, funcţie pe care o deţine şi în prezent. În guvernarea 2001 – 2004, Plumb a fost secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). 

Rovana Plumb a fost deputat în Parlamentul României în perioada 2004 – 2007, mai întâi în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, până în mai 2006, şi apoi în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. A devenit europarlamentar în 2007, obţinând un nou mandat în urma alegerilor din 2009, încheiat în mai anul acesta, când a fost numită ministru al Mediului.

Potrivit declaraţiei de avere completate în iunie 2012, Rovana Plumb deţine, împreună cu soţul său, un teren intravilan în judeţul Ilfov, în suprafaţă de 1.898,16 metri pătraţi, cumpărat în 2005, precum şi trei sferturi dintr-un teren intravilan de 2.394 de metri pătraţi în Dâmboviţa şi dintr-un teren forestier de 2.600 de metri pătraţi în acelaşi judeţ, ambele obţinute prin „succesiune legală”.

Rovana Plumb are o casă de locuit de 671 de metri pătraţi în judeţul Ilfov, cumpărată în 2007 şi o casă de vacanţă în judeţul Dâmboviţa, obţinută în 1998 prin succesiune, din care deţine trei pătrimi. Soţul Rovanei Plumb mai are un apartament de 50 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărat în 1982, precum şi o casă şi un teren intravilan în judeţul Prahova, obţinute prin succesiune în 2005.

În declaraţia de avere Rovana Plumb a mai notat că deţine un automobil Audi din 2008, un scuter Malaguti din 2003 şi bijuterii în valoare de 7.000 de euro. Rovana Plumb are conturi în euro totalizând aproximativ 15.650 de euro la BRD şi la Fortis Banque, deschise în perioada 2006-2010 şi două conturi în lei de 268 de lei. Totodată, ea este asociat la firma World Millenium Publicity, în care deţine titluri de 30.000 de lei.

Rovana Plumb trebuie să restituie până în 2030 un credit de 800.000 de euro contractat în 2007 la BRD.
În anul fiscal anterior Rovana Plumb a avut venituri de 74.445 de euro din remuneraţia de la Parlamentul European, la care se adaugă 173.258 de euro pentru diurne şi alte cheltuieli. Soţul Rovanei Plumb a încasat 5.000 de lei salariu de la Gerovital Cosmetics.

Ministerul Fondurilor Europene – Eugen Teodorovici

Senatorul Eugen Orlando Teodorovici, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este propus pentru portofoliul Fondurilor Europene, el lucrând anterior în Ministerele de Externe şi de Integrare Europeană.

Teodorovici este căsătorit şi are doi copii. De asemenea, el este doctor în managementul fondurilor europene.
În decembrie 2012 el a fost ales senator PSD de Buzău.

Potrivit declaraţiei de avere din mai 2012, Teodorovici are trei terenuri intravilane în Bucureşti şi unul în Otopeni, cumpărate împreună cu Florentina Teodorovici. De asemenea, Teodorovici are trei case – una având 440 de metri pătraţi – şi un apartament în Bucureşti, cumpărate sau primite moştenire. Deţine un autoturism Dacia 1310, fabricat în 1996 şi cumpărat în 1998.

Teodorovici are peste 18.000 de lei investiţi în fonduri de investiţii la ING Asigurări de viaţă. El deţine 6.000 de acţiuni la Eximbank, în valoare de 60.000 de lei şi 20% din părţile sociale de la SC Smart & Fun SRL.
Teodorovici are un credit ipotecar de 320.000 de euro contractat în 2007 de la BCR, scadent în 2037, un credit de nevoi şi refinanţare de 240.000 de euro, contractat în 2007 şi scadent în 2032, un credit ipotercar la Credit Europe, contractat în 2008, scadent în 2033, în valoare de 152.000 de euro. De asemenea, Teodorovici are un contract de împrumut făcut în 2011, scadent în 2021, de 100.000 de euro. De asemenea, el are ipotecate două imobile.

La venituri, Teodorovici a menţionat 74.688 de lei de la Curtea de Conturi şi 23.463 de lei de la Ministerul Finanţelor, 1.000 de lei dintr-o colaborare cu A.R.A şi 1.600 de lei dintr-o colaborare cu CCF. De asemenea, el şi soţia sa primesc lunar câte 2.500 de euro din chirii.

MINIŞTRI DELEGAŢI

Ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură – Dan Şova

Senatorul PSD Dan Şova este propus coordonator al proiectelor de infrastructură. Şova este doctor în drept, membru PSD din 2003 şi senator din 2008. El a fost avocat, asociat al Casei „Şova şi Asociaţii”.

Dan Şova s-a născut la 9 aprilie 1973 în Bucureşti şi a absolvit Facultatea de Drept în 1995, şi Facultatea de Istorie în 2001, ambele în cadrul Universităţii Bucureşti.

În anul 2005, Dan Şova şi-a luat diploma de Doctor în Drept, fiind autor al lucrării „Fiscalitatea aplicabilă societăţilor comerciale”.

În ceea ce priveşte experienţa sa profesională, Şova a fost profesor al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. De asemenea, Dan Şova a fost practician în reorganizare judiciară şi faliment.

În cea mai recentă declaraţie de avere, depusă la mijlocul lunii iunie, Dan Şova apare ca proprietar a trei case, două în Bucureşti şi una în Ilfov, în satul Izvorani, şi al unui autoturism Volkswagen din anul 2007.

De asemenea, Şova deţine o colecţie numismatică, cu o valoare estimată de 15.000 de euro, el având trecut şi un depozit bancar cu o valoare de 165.000 euro, precum şi un alt depozit de peste 14.000 de lei.

Şova a declarat venituri de 32.502 lei în ultimul an fiscal din postul de conferenţiar universitar doctor la Universitatea Bucureşti şi 51.309 lei ca senator. El a trecut 59.116 lei piedere fiscală la Casa de avocat „Şova şi asociaţii” şi 15.982 de lei pierdere fiscală anuală pentru postul de practician în insolvenţă. De asemenea, Şova a primit 1.600 de lei din drepturi de autor de la Editura CH Beck.

Ministru delegat pentru Dialog Social  – Doina Pan

Deputatul PSD de Bistriţa Doina Pană, propusă ca ministru delegat pentru Dialog Social în viitorul Cabinet condus de Victor Ponta, are 55 de ani şi este de profesie inginer, însă de 29 de ani lucrează în învăţământ, în ultimul deceniu fiind director adjunct al unui colegiu tehnic.

Ministru delegat pentru Buget – Liviu Voinea

Liviu Voinea este nominalizat ministru delegat pentru Buget. La doar 37 de ani, el şi-a construit o carieră şi o reputaţie de specialist în economie, obţinând doctoratul în această disciplină la doar 24 de ani.

Ministru delegat pentru Românii de pretutindeni – Cristian David

Fostul ministru liberal al Internelor Cristian David, ales la scrutinul din 9 decembrie pentru un nou mandat de senator, este desemnat ministru delegat pentru Românii de pretutindeni, în Cabinetul Ponta II.

Cristian David a fost senator de Vaslui în legislaturile 2004-2008 şi 2008-2012 şi ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională (2004-2007) şi ministru al Internelor şi Reformei Administrative, din 2007.

David s-a născut la 26 decembrie 1967, în Bucureşti, numele său la naştere fiind Cristian Troacă. A luat numele de David în urma primei căsătorii. A absolvit studiile liceale la Liceul C. A. Rosetti din Bucureşti, profilul fizică-chimie (1986), după care a fost angajat la TMUCB Bucureşti (1986-1990), devenind apoi proiectant la Centrul de Proiectare TMUCB Bucureşti (1990-1991).

Potrivit CV-ului său, David a fost director la Van Soestbergen Import Export SRL (1992-1994) şi la Team International Import Export SRL (1995-1996).

Liberalul a absolvit studii universitare la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (în 1997) şi apoi studii postuniversitare în domeniul securităţii naţionale la Colegiul Naţional de Apărare (2004). În 2006 a obţinut doctoratul în ştiinţe economice

David s-a căsătorit, în Viena, cu notarul public Vanda Vlasov, sora geamănă a creatoarei de modă Ingrid Vlasov şi fiică a avocatului Mihail Vlasov, preşedinte al Camerei de Comerţ Iaşi.

În declaraţia de avere depusă înaintea alegerilor din 2012 David nu a trecut nici apartamente, nici vile şi nici terenuri, ci o motocicletă Martin Motors din 2005. El a mai trecut în declaraţia de avere bijuterii în valoare totală de 45.000 de euro.

La venituri, David a trecut 60.450 de lei pe ultimul an fiscal încheiat din funcţia de senator. Soţia sa a câştigat 134.061 de lei din funcţia de la Curtea de Arbitraj şi 11.970 de lei din avocatură.

La datorii, ministrul a trecut un credit la BCR, scadent în 2012, în valoare de 186.755 de euro.

În declaraţia de interese David a scris că este membru în Consiliul Director al Institutului de Studii Liberale, vicepreşedinte al Federaţiei Române de Polo şi preşedinte al Şcolii de Nataţie Pro Dinamo. De asemenea, el menţionează că este membru al Delegaţiei Permanente a PNL.

Ministru delegat pentru Cercetare Ştiinţifică – Mihnea Costoiu

Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, nominalizat, miercuri, pentru funcţia de ministru delegat pentru Cercetare Ştiinţifică, are trei stagii de pregatire în străinătate, la Universitatea Paris IV, Universitatea Oxford şi Universitatea Harvard.

Mihnea Costoiu este considerat omul de încredere al Ecaterinei Andronescu. El a lucrat în echipă cu Ecaterina Andronescu ca director general administrativ al Universităţii Politehnica din Bucureşti din 2005 şi până în acest an, când a fost ales rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti. În perioada 2001-2004, Costoiu a fost secretar general în Ministerul Educaţiei, iar în 2009, în timpul mandatului de ministru al Ecaterinei Andronescu, Mihnea Costoiu a fost secretar de stat.

Costoiu este cadru didactic asociat începând din 1997, la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea Politehnică din Bucureşti. El a mai ocupat pozitii manageriale la SC Citex SA (1999-2001) şi la SC Mecanică Fină SA (1995-1999).

Mihnea Costoiu este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice, doctorand al Academiei de Studii Economice Bucureşti şi a urmat studii postuniversitare la Colegiul Naţional de Apărare, Ministerul Apărării Naţionale. Costoiu are trei stagii de pregătire în străinătate, la Universitatea Paris IV, Universitatea Oxford şi Universitatea Harvard.

În perioada 2001 – 2004 şi în 2009, Costoiu a fost membru în Comisia de Negociere a Guvernului cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, iar în 2003 – 2004 şi 2009, membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Roman.

Ministru deelgat pentru Relaţia cu Parlamentul – Mihai Voicu 

Liberalul Mihai Voicu a fost propus miercuri de premierul desemnat Victor Ponta în funcţia de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul.

Voicu s-a născut la 16 septembrie 1968, în Bucureşti. În 1993 a absolvit cursurile Institutului de Construcţii Bucureşti, devenind inginer de construcţii civile. Între 1994 şi 1998 a fost directorul general al Unipaper Traders.

Voicu s-a înscris în Partidul Naţional Liberal în 1991, iar până în 1994 a fost preşedintele Organizaţiei Tineretului Universitar al PNL. Între 2001 şi 2004 a fost secretar general al PNL, iar din octombrie 2004 este vicepreşedinte al PNL.

Voicu este purtător de cuvânt al PNL începând cu iunie 2010.

Din 29 decembrie 2004 până în 23 mai 2006 a fost ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în Cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu. În cadrul aceluiaşi guvern condus de fostul lider liberal, Voicu a ocupat, din 23 mai 2006 până în 22 decembrie 2008 , funcţia de ministru pentru relaţia cu Parlamentul.

În legislatura 2004-2008 a fost ales deputat pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 a fost reales în funcţia de deputat din partea PNL în circumscripţia electorală nr. 17 Dolj, colegiul uninominal nr. 7. Din decembrie 2008 până în august 2012 a fost secretar al Camerei Deputaţilor.