Cine sunt românii care pot primi bani în plus pe lângă ajutorul de șomaj

Românii care și-au pierdut locul de muncă în urma programelor de restructurare pot beneficia de ajutorul oferit de stat până la 24 de luni, în funcție de vechimea pe care o au. De asemenea, acesta poate fi acordat inclusiv după expirarea perioadei de șomaj.

Bani în plus pentru românii aflați în șomaj. Ce trebuie să știe aceștia

Banii în plus pe care îl primesc românii care își pierd locul de muncă se stabilesc odată cu indemnizaţia de şomaj. Ajutoru este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, scrie digi24.ro. 

Citește și Cât e ajutorul de șomaj în România. Modul de calcul al indemnizației în 2026

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Venitul de completare a indemnizației de șomaj se acordă lunar pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate în condiţiile O.U.G. nr. 36/2013, după cum urmează:

Alte articole

Concedieri la o importantă companie din Buzău. 70 de angajați vor rămâne fără locuri de muncă înainte de Crăciun / Carmistin: „Noi am salvat 1.000 de locuri de muncă, nu avem informaţii despre echipa rămasă la Aaylex”

Angajații din România dați afară pot câștiga în instanță. Potrivit avocaților, cele mai multe concedieri nu respectă Codul Muncii

a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;
b) 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani;
c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani;
d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.

După expirarea indemnizației de șomaj, persoanele disponibilizate în cadrul programelor de restructurare pot primi în continuare un venit lunar de completare.

Dacă în perioada acordării venitului de completare, benefciarii cereau înscrierea la una dintre categoriile de pensii prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, plata venitului lunar de completare încetează.

De asemenea, ajutorul nu poate fi moștenit și nu se mai acordă dacă beneficarul încetează din viață.

Venitul de completare a șomajului nu se mai acordă dacă beneficiarul refuză în mod nejustificat locul de muncă oferit potrivit pregătirii profesionale, dacă refuză să participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională, la serviciile de consiliere şi mediere oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care persoanele sunt înregistrate şi la data depistării că prestează activităţi lucrative fără forme legale.

Se consideră refuz nejustificat refuzul motivat de:

a) situarea locului de muncă oferit la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu (pe teritoriul României), în condiţiile în care angajatorul oferă condiţii de transport sau locuinţă;
b) primirea unui salariu egal sau mai mic decât venitul de completare;
c) neparticiparea la programe de reconversie profesională furnizate gratuit de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sub formă de servicii de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare.
Nu se consideră refuz nejustificat starea de sănătate necorespunzătoare pentru prestarea unei munci, justificată în baza unui certificat medical, confirmat de comisiile de expertiză medicală şi prezentat de persoanele în cauză în termen de 30 de zile de la intervenirea acesteia.

Angajatorii care au încadrat în munca, conform legii, persoane din rândul beneficiarilor venitului lunar de completare, au obligaţia de a anunta în termen de 3 zile agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în evidenta cărora s-au aflat aceste persoane.

Citește și Şomajul trimite tineri în armată! Val imens de recrutări, record de încorporări în ultimii 30 de ani