Cine va candida în locul lui Călin Georgescu dacă acesta va fi refuzat de CCR. Cristela Georgescu, prima variantă a suveraniştilor!

Va candida Cristela Georgescu în locul lui Călin Georgescu? Faptul că CCR va decide abia la mijlocul lunii martie dacă acceptă candidatura lui Călin Georgescu îi încurcă puternic pe extremiști. Ei ar trebui să pregătească măcar un candidat care să preia moștenirea electorală a lui Călin Georgescu. Dar, pentru asta nu au mult timp. E nevoie de semnături!

Toate partidele suveraniste, în afară de SOS România, l-au susținut pe Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale în 2024. Acum, pentru că există riscul ca o eventuală candidatură a acestuia să fie respinsă, suveraniștii caută un înlocuitor. Potrivit unor surse politice, susținătorii lui Călin Georgescu au început să pregătească liste de semnături pentru soția acestuia, Cristela Georgescu.

Ce spune Cristela Georgescu despre o posibilă candidatură

„Nu este cazul acum să fac astfel de declarații și nici să purtăm această conversație. Dacă va fi cazul să comunic ceva, voi comunica pe canalele oficiale, așa cum am făcut-o întotdeauna. Dacă va fi cazul, o să vă spun”, a declarat Cristela Georgescu pentru HotNews. „Nu am spus că nu vă răspund la întrebare. Așa am spus, nu fac declarații de presă. Și v-am și înregistrat”, a mai adăugat soţia lui Călin Georgescu.

Citeşte şi: Ce studii are are, de fapt, Cristela Georgescu. A doua soţie a lui Călin Georgescu a lucrat în mai multe domenii şi deţine un CV impresionant

Alte articole

Horațiu Potra rămâne în arest preventiv pentru următoarele 30 de zile. Fiul și nepotul său, în continuare în arest la domiciliu

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Decizia luată de Judecătoria Sectorului 1 nu este definitivă

Curtea de Apel București a respins, pe 18 decembrie 2024, cererea formulată de o asociație civică în numele lui Călin Georgescu, prin care acesta solicita anularea Hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024 și organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Instanța a motivat că demersul constituie „un precedent de o gravitate extremă” și urmărește „denaturarea adevărului”. Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat, pe 25 februarie 2025, contestația depusă de candidatul suveranist, şi a păstrat decizia din 6 decembrie 2024.