Cioloş propune ca IMPOZITUL PE PROPRIETATE să ia în calcul valoarea de piaţă a imobilelor şi nu amplasarea lor

În următorii doi ani nu există perspectiva unor creşteri semnificative ale transferurilor de la bugetul central, a declarat, luni, premierul Dacian Cioloş la cea de-a XIX-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România.

„Trebuie să spunem deschis că în următorii doi ani (2016-2017) nu există perspectiva unor creşteri semnificative ale transferurilor de la bugetul central sau ale transferului a noi surse de venit (din actualul nomenclator de taxe şi impozite). Noul Cod fiscal oferă o relaxare fiscală care sperăm să aibă un efect benefic atât asupra dezvoltării economice, cât şi asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare, dar acesta, foarte probabil, nu se va manifesta imediat„, a spus prim-ministrul Dacian Cioloş, potrivit Agerpres.

În acest sens, în vederea creşterii surselor de venituri ale autorităţilor locale, el a recomandat: atragerea de investiţii directe în comunităţile locale pentru crearea de noi locuri de muncă; îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor locale; regândirea sistemului de impozite şi taxe locale, mai ales a impozitului pe proprietate; creşterea eficienţei în utilizarea fondurilor publice.

„De prea multe ori banii se risipesc pe proiecte ce nu reprezintă priorităţile adevărate ale comunităţilor noastre sau preţurile pe care le plătim pentru anumite bunuri sau servicii sunt mult exagerate„, a arătat prim-ministrul.

Alte articole

Guvernul dă undă verde noilor taxe și impozite locale. Câți bani vor plăti românii pentru case și mașini din 2026

Impozitul pentru o mașină hibridă, euro 5 crește de la 161 de lei la 2.247 de lei în 2026. Vești proaste pentru bucureșteni

El a adăugat că, la nivel central, Guvernul doreşte să îmbunătăţească transparenţa, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de alocare a transferurilor de la bugetul de stat, să creeze stimulente efective pentru creşterea veniturilor proprii ale autorităţilor locale şi să reducă la maxim alocările de fonduri din Fondul de Rezervă al Guvernului, care să fie destinate chiar numai pentru situaţii cu adevărat excepţionale.

De asemenea, remarcând fenomenul de fragmentare la nivelul administraţiei locale, premierul a propus dezbaterea publică pe marginea mai multor variante.

Astfel, el a sugerat perfecţionarea asocierilor inter-comunale, pe modelul GAL-urilor, prin introducerea unor forme asociative de drept public, care să poată fi instituţii publice şi ordonatori de credite. O altă soluţie avansată de el a fost fuziunea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale pe baza unor criterii geografice, de suprafaţă, populaţie, nivel de dezvoltare economică.

„În ultima fază, pe baza practicii şi experienţiei obţinute prin utilizarea primelor alternative, se poate trece la fuziunea normativă. La finalul procesului, ar trebui să nu mai avem entităţi ce furnizează servicii publice la mai puţin de 3.000/5.000 de locuitori. Toate aceste alternative trebuie detaliate şi fundamentate corespunzător şi discutate sincer şi constructiv„, a explicat el.

În ce priveşte problema fragmentării şi a lipsei de coordonare la nivel interjudeţean, premierul a declarat că există cel puţin trei-patru alternative de soluţionare: asocieri de drept public între mai multe judeţe pentru a putea dezvolta proiecte cu un impact interjudeţean adevărat; regiuni administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent şi menţinerea nivelului intermediar. O altă soluţie propusă de el au fost regiunile administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent, cu menţinerea la nivelul judeţean numai a unui oficiu prefectural şi a instituţiilor deconcentrate. De asemenea, a sugerat crearea unor regiuni administrative mai mici (între 15-18), create prin fuziunea a 2-3 judeţe pe baza unor criterii precum: fluxurile interjudeţene economice şi de forţă de muncă, conexiuni de transport, populaţie şi suprafaţă, afinităţi culturale şi istorice, existenţa unor oraşe care pot funcţiona ca poli de creştere economică şi care pot avea un efect benefic (de antrenare) asupra întregii regiuni.

„O soluţie la problema lipsei de coordonare este să integrăm mai bine programele de investiţii cu finanţare europeană şi cele cu finanţare naţională. Acest lucru ar presupune stabilirea unor seturi de criterii de eligibilitate şi de selecţie unitare sau cel puţin complementare„, a mai spus premierul.