Circa 80.000 de ucraineni au ales să rămână în România de la începerea invaziei ruse. Peste 30.000 de refugiaţi sunt copii

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3.328.692 de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului.

”Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri”, a declarat şeful UNHCR, Filippo Grandi.

”Ajutorul este vital, dar nu poate opri teama. Doar încetarea războiului o poate face”, a adăugat el.

Citeşte şi: Primarul Kievului, Vitali Kliciko, apel disperat către occidentali: Vă rugăm, sprijiniţi-ne! Nu uitaţi că noi ne apărăm ţara!

Alte articole

Alertă la Marea Neagră. Ucraina a lovit flota Rusiei din portul Sevastopol, pagube de sute de milioane de dolari VIDEO

Zelenski avertizează: Rusia se pregăteşte de o invazie majoră în Ucraina

Aproximativ 90% din refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi trebuie să rămână în ţară.

În România au sosit 518.269 de refugiaţi ucraineni, număr în care sunt incluse şi persoanele care au traversat Republica Moldova.

Un număr de 299.273 de refugiaţi ucraineni au ajuns în Ungaria, iar alţi 240.009 în Slovacia.

UNHCR estimează că 184.563 de persoane au trecut din Ucraina în Rusia, dintre care 50.000 au venit din regiunile pro-ruse Doneţk şi Lugansk.

Citeşte şi: Scene horror în Ucraina! Zeci de cadavre scoase de sub dărâmături la Nikolaev FOTO

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunţat sâmbătă că aproape 80.000 de cetăţeni ucraineni au ales să rămână pe teritoriul României, 30.000 fiind copii.

„La acest moment sunt aproape 80.000 de cetăţeni ucraineni care au ales să rămână pe teritoriul României din cei peste 515.000 care, de la debutul conflictului, din 24 februarie, au intrat în ţara noastră. Sunt 79.075 de cetăţeni ucraineni, dintre care 30.000 sunt copii. Unii dintre ei au fost deja preluaţi în grija structurilor specializate ale statului român în centre dedicate protecţiei copilului, dar desigur sunt mulţi alţii care au nevoie de integrare în sistemul educaţional, de acces la serviciile de sănătate şi de alte categorii de servicii sociale pe care România trebuie să fie pregătită să le ofere”, a precizat Dan Cărbunaru, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Cărbunaru a precizat că statul român a cheltuit deja 30,5 milioane de euro pentru criza refugaţilor din Ucraina, bani pe care îi va deconta la Comisia Europeană.

„Săptămâna viitoare, Comisia Europeană va trimite la Bucureşti o echipă cu care să se discute despre mecanismele de decontare a cheltuielilor pe care România le-a angajat până la acest moment. Sunt 30,5 milioane de euro cheltuiţi deja de ţara noastră, potrivit primelor evaluări, în gestionarea fluxurilor de refugiaţi. Structurile costurilor sunt complexe, pentru că nu includ doar cheltuielile de cazare şi hrană. Ştiţi că Guvernul a decis să asigure transport gratuit pentru refugiaţii care intră în România. Mulţi dintre ei aleg să iasă din ţara noastră fie prin Bulgaria, fie prin Ungaria. Aşadar structurile acestor costuri nu se referă doar la gestionarea celor aproape 80.000 de cetăţeni care astăzi au decis să rămână pe teritoriul României”, a precizat Dan Cărbunaru

El a arătat că primele cereri de decontare au fost deja transmise, săptămâna trecută, la Bruxelles.

„Autorităţile de la Bucureşti gândesc un mod integrat al sprijinului pe care aceşti oameni îl vor primi, fie prin efortul naţional de stat, fie prin eforturi integrat oferite de societatea civilă, sistemul de voluntari şi bineînţeles organizaţiile internaţionale care sunt parte a acestui răspuns organizat la nivelul ţării noastre”, a spus Cărbunaru.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a afirmat că, pentru a estima cheltuielile cu refugiaţii ucraineni, toate ministerele şi autorităţile implicate fac evaluări.

„Evaluările se fac zilnic şi toate ministerele, toate autorităţile care contribuie la aceste forme din perspectiva efortului naţional bugetar alimentează Guvernul cu informaţii la zi privind aceste demersuri. La aceste cifre se adaugă şi eforturile pe care, la nivel local, autorităţile le desfăşoară şi aici cunoaştem în special eforturile pe care le desfăşoară judeţele de la graniţa de nord, în special Suceava, sau în partea de sud-est – Tulcea. Şi acolo sunt eforturi semnificative. Prin hub-ul de la Suceava cred că am depăşit deja 10 transporturi umanitare gestionate prin acest hub care are o anvergură europeană. (…) Toate cheltuielile sunt centralizate şi transmise. Săptămâna aceasta, oficialii de la Bruxelles care vin la Bucureşti au misiunea de a genera un mecanism cât mai coerent şi cât mai integrat şi cât mai rapid de decontare a tuturor cheltuielilor pe care România le gestionează”, a explicat Cărbunaru.