Ciudăţeniile necuvântătoarelor: De ce ne văd MUŞTELE la ralanti şi nu le putem prinde

Ca să înţelegem de ce sunt muştele greu de prins cercetătorii ne sugerează să ne amintim scena din Matrix în care Neo se fereşte de gloanţele care vin spre el: este suficient să vizualizăm cum timpul trece încet, foarte încet – relatează luni cotidianul britanic Daily Telegraph.

Cu cât animalul este mai mic şi rata sa metabolică mai mare, cu atât timpul trece mai încet pentru respectivul animal, au constatat cercetători de la Trinity College din Dublin. Cu alte cuvinte, pentru o gamă largă de specii, percepţia timpului este legată direct de mărime, iar animalele mai mici decât oamenii văd lumea în ralanti.

Studiul publicat în jurnalul Animal Behaviour a avut în vedere capacitatea animalelor de a distinge fascicule separate de lumină într-o emisie intermitentă. „Frecvenţa critică de fuziune a scânteierii” – punctul de la care sclipirile de lumină par să se contopească, aşa încât o emisie de lumină pare constantă – oferă o indicaţie în ce priveşte percepţia timpului.

„Există o mare diferenţă între speciile mari şi cele mici. Animalele mai mici decât noi văd lumea în slow-motion” – a notat dr. Andrew Jackson, conducătorul studiului. Muştele pot percepe licăririle de lumină de patru ori mai repede decât omul. Ne putem imagina că o muscă vede lumea literalmente cu încetinitorul, potrivit dr. Jackson.

Alte articole

COD RUTIER 2025 Cât de repede se anulează permisul auto dacă nu mai conduci. Ce prevede legislaţia rutieră

Trucuri pentru o friptură de porc fragedă. Cât timp trebuie, de fapt, să stea la cuptor

Într-un mod similar s-ar putea explica şi faptul că timpul pare să se accelereze pe măsură ce îmbătrânim, a adăugat cercetătorul.

„Este tentant să considerăm că pentru copii timpul se mişcă mai încet decât pentru adulţi” – a spus Jackson, precizând că a decis să realizeze acest studiu după ce a constatat că întotdeauna copiii mici par foarte grăbiţi. „În cazul oamenilor, acea frecvenţă critică este legată de percepţia subiectivă a persoanei în ce priveşte timpul, iar acest lucru se schimbă cu vârsta„, a menţionat dr. Jackson.

Studiul a avut în vedere peste 30 de specii, între care rozătoare, şopârle, pui de găină, porumbei, câini, pisici sau ţestoase.

Prof. Graeme Ruxton de la Universitatea St. Andrews din Scoţia, care a participat de asemenea la studiu, a remarcat un alt aspect: „A dispune de ochi care trimit la creier informaţii noi cu o frecvenţă mult mai ridicată decât ochii noştri nu valorează prea mult atunci când creierul nu poate procesa informaţia respectivă la fel de rapid. În aceste condiţii, actualul studiu pune în lumină capacităţile impresionante ale unora din cele mai mici creiere de animale. Chiar dacă nu gândesc probabil prea profund, muştele sunt capabile să ia decizii foarte rapid„.