CL semnalează probleme în proiectul de revizuire privind Parlamentul, referendumul şi preşedintele

În avizul favorabil asupra proiectului de revizuire a Constituţiei, Consiliul Legislativ (CL) atrage atenţia asupra sintagmei prin care este definit Parlamentul ca „for suprem de decizie al naţiunii”, care ar intra în contradicţie cu prevederea conform căreia suveranitatea aparţine poporului român ce şi-o exercită inclusiv prin referendum.

„Precizăm că soluţia calificării Parlamentului drept «for suprem de decizie al naţiunii» implică acordarea acestui organ reprezentativ a unei poziţii superioare (supreme) în ceea ce priveşte exercitarea suveranităţii naţionale, în raport cu voinţa poporului exercitată prin referendum. Avem în vedere faptul că art. 2 alin 1 potrivit căruia suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, precum şi prin referendum, nu instituie o ierarhie a celor două modalităţi prin care poporul român îşi exercită suveranitatea”, precizează Consiliul Legislativ.

De asemenea, CL susţine că este „discutabilă” şi soluţia propusă în proiectul de revizuire prin care este acordată o poziţie supremă Parlamentului în raport cu voinţa poporului, „respectiv necesitatea existenţei aprobării Parlamentului pentru iniţierea referendumului”.

În plus, documentul sugerează o nouă analiză asupra prevederilor legate de numărul parlamentarilor, având în vedere că în proiectul de revizuire este menţionat doar numărul deputaţilor, nu şi cel al senatorilor.

O altă observaţie priveşte amendamentul care instituie o interdicţie de înfiinţare a unor noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii, în afara celor care sunt constituite ca urmare a alegerilor.

„Norma propusă (…) potrivit căreia pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi nu ţine seama de textul noului alin 2, litera e) al art 70, care stabileşte drept cauză de încetare a calităţii de deputat sau senator demisia din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau înscrierea acestuia într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică. Aşadar, în condiţiile încetării calităţii de parlamentar, nu mai este posibilă constituirea de grupuri parlamentare noi pe parcursul legislaturii, motiv pentru care norma ar trebui eliminată”, susţine Consiliul Legislativ.

Totodată, avizul CL remarcă o serie de contradicţii între textele propuse în proiectul de revizuire în cazul raporturilor dintre preşedinte şi Parlament, care au ca efect dizolvarea forului legislativ.

„Semnalăm ca textul propus (…) referitor la prerogativa Preşedintelui României de a dizolva Parlamentul, este în contradicţie cu reglementările propuse la (…) procedura de învestire a Guvemului. Astfel, potrivit acestor noi texte, Preşedintele României ar urma să procedeze la dizolvarea Parlamentului numai după respingerea a trei solicitări de învestitură, nu a unei singure solicitări, astfel cum s-a reţinut în text”, se arată în avizul citat.

„În acest context, precizăm că şi textul propus la pct. 85, potrivit căruia Preşedintele dizolvă Parlamentul dacă o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere, este greşit, având în vedere, pe de o parte, faptul că cele două Camere nu pot adopta o hotărâre în acest sens, adică pentru dizolvare, întrucât atribuţia de dizolvare aparţine şefului statului, iar pe de altă parte, Camerele adoptă o hotărâre prin care se respinge solicitarea votului de învestitură, hotărâre care însă se adoptă în şedinta comună a celor două Camere, nu cu votul a două treimi dintre membrii fiecarei Camere, aşa cum s-a reţinut prin proiect. Se impune, de aceea, revederea şi corectarea corespunzătoare a textului, realizându-se astfel concordanţa textelor propuse”, apreciază Consiliul Legislativ.

Mai mult, CL semnalează faptul că pragul de 30% pentru referendum, în formularea proiectului de revizuire, se va aplica doar referendumurilor de consultare pe teme de interes naţional, nu şi pentru revizuirea Constituţiei sau demiterea preşedintelui.

„Semnalăm că norma propusă (…) potrivit căreia referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale se aplică numai pentru referendumul organizat în condiţiile art. 90, adică pentru consultarea poporului cu privire la probleme de interes naţional, întrucât numai această categorie de referendum este reglementată prin acest articol, neputând fi considerată ca având caracter de generalitate”, reţine documentul.

În acest sens, CL susţine că în cazul referendumului de demitere a preşedintelui trebuie corelate textele, deoarece în acest caz este stabilit doar cvorumul care trebuie îndeplinit pentru demitere, nu şi condiţia de validitate a referendumului.

Totodată, Consiliul Legislativ reţine că „textul nu se poate aplica nici pentru referendumul organizat pentru revizuirea Constituţiei, deoarece această problematică face obiectul unui titlu distinct din Constituţie, iar articolul 151 care reglementează procedura de revizuire nu suferă nicio modificare prin prezentul proiect”.

Mai mult, documentul menţionează că procedura prin care este stipulată convocarea unui referendum pe probleme de interes naţional de către cetăţeni nu-şi găseşte locul în capitolul legat de preşedinte, ci eventual în cel legat de suveranitatea exercitată de popor.

Consiliul Legislativ apreciază că o altă prevedere care ar putea depăşi limitele revizuirii Constituţiei priveşte „despăgubirile echitabile”, noţiune care schimbă sensul reparării prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă.

„Apreciem că prevederea potrivit căreia repararea prejudiciului urmează să se facă prin acordarea unei «despăgubiri echitabile» restrânge dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică în raport cu reglementarea actuală care dădea dreptul la repararea integrală a pagubei. Este de analizat, de aceea, dacă o astfel de reglementare se înscrie în limitele revizuirii Constituţiei”, se arată în avizul CL.

Observaţia priveşte alineatul 1 al articolului 52 din proiectul Constituţiei, care menţionează că „persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă”.

O altă observaţie a CL priveşte eliminarea menţiunii din actuala Constituţie prin care se reglementează abrogarea Constituţiei din 21 august 1965.

„Cu referire la modificarea art.153, prin care se propune eliminarea dispoziţiei de abrogare a Constituţiei României din 21 august 1965, este necesară păstrarea textului, astfel cum a fost adoptat în anul 1991, întrucât dispoziţiile prezentului proiect se integrează în cadrul Constituţiei, nereprezentând un act normativ de sine stătător. De altfel, nici anterioara revizuire nu a operat modificări asupra acestui articol. De aceea, intervenţia legislativă trebuie eliminată”, mai precizează Consiliul Legislativ.