CNA: Monitorizarea greşelilor de limbă a fost reluată. Realitatea TV a avut cele mai multe în luna martie

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române a monitorizat în luna martie numărul erorilor semnificative de folosire a limbii române în emisiunile realizate de televiziuni şi de radiouri. De asemenea, au fost analizate clipurile publicitare, dar şi dublarea în română a desenelor animate difuzate de televiziunile de nişă.

Această monitorizare este efectuată ca urmare a contractului de consultanţă încheiat cu CNA şi a fost prezentată la sediul CNA, joi 21 aprilie, de către Rodica Zafiu, coordonatoarea acestui proiect. La prezentarea publică a raportului au fost prezenţi membrii Consiliului: Răsvan Popescu, Valentin Jucan, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu şi Dorina Rusu.

Vicepreşedintele CNA, Răsvan Popescu a explicat faptul că CNA a reluat programul început în anul 2007 şi întrerupt în 2013. Pentru acest an, vor mai fi monitorizate lunile august şi noiembrie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Faţă de numărul greşelilor monitorizărilor din anii trecuţi, în perioada 1 martie – 31 martie 2016 au fost înregistrate mai puţine greşeli deoarece au fost luate în calcul doar „greşelile semnificative”.

Alte articole

Călin Georgescu și George Simion îngroapă Realitatea Plus. CNA decide iar suspendarea emisiei pentru trei ore! ”Numai epoca Ceauşescu poate egala ce s-a întâmplat”

CNA verifică din nou Realitatea Plus după ce s-au făcut modificări ilegale în acţionariat

Astfel, potrivit monitorizării, în luna martie a acestui an, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la Realitatea TV – 22. Clasamentul lunii martie este continuat de: B1 TV (18), Antena 3 (17), Naţional Tv (16), Antena 1 (15), Digi 24 (15), Prima TV (14), Pro TV (13), România TV (9), TVR 1 (8), TVR 2 (7) şi Kanal D (7).

Pe de altă parte, în luna martie, la radiourile monitorizate, Radio România Actualităţi şi Europa FM, au fost constatate doar câte trei greşeli.

În raportul rezultatelor monitorizării posturilor de radio şi de televiziune în luna martie 2016, publicat pe site-ul CNA (http://www.cna.ro/IMG/pdf/Raport_1-31_martie_2016verif.pdf), sunt menţionate toate greşelile întâlnite de monitori, însă tabelul cu greşelile înregistrate le conţine doar pe cele grave, semnificative.

Potrivit monitorizării, au fost înregistrate cazuri de dezacord între subiect şi predicat, cu menţiunea că în unele situaţii acest tip de greşeală este favorizată de faptul că subiectul era un substantiv colectiv, al cărui sens de plural atrage şi verbul în sfera pluralului.

Câteva dintre exemplele trecute în raport sunt: „cei mai afectaţi […] sunt personalul navigant, care-şi fac datoria” (corect: cel mai afectat […] este personalul navigant, care-şi face datoria), „politicul, în nebunia lor de a controla” (corect: oamenii politici, în nebunia lor de a controla), „ne-au interceptat SRI-ul şi pe noi” (corect: ne-a interceptat SRI-ul şi pe noi), „laptele şi brânza de Brădet are E.coli” (corect: laptele şi brânza de Brădet au E.coli), „De ce a plecat toţi odată aşa? S-a speriat de tine?” (corect: De ce au plecat toţi odată aşa? S-au speriat de tine?).

O alta greşeală înregistrată a fost anacolutul (o greşeală de discontinuitate sintactică): „Ando a fost un jucător care ieşea la bătaie, care îi plăcea să ia adversarul pe piept şi să se lupte cu el” (corect: Ando a fost un jucător care ieşea la bătaie, căruia îi plăcea să ia adversarul pe piept şi să se lupte cu el), „dacă revendicările lor nu se vor găsi rezolvări pentru ele” (corect: dacă pentru revendicările lor nu se vor găsi rezolvări), „stâlpii societăţii civile atât le place de mult să se împăuneze” (corect: stâlpilor societăţii civile atât le place de mult să se împăuneze).

Totodată, au fost înregistrate o serie de exprimări redundante, pleonastice, precum: „deocamdată, pentru moment, la revedere” (corect: deocamdată, la revedere), „eu am trecut anterior prin perioada” (corect: eu am trecut prin perioada), „ce făceau înaintaşii lor în trecut” (corect: ce făceau înaintaşii lor), „cel puţin jumate de zodiac este afectat, dar numai în proporţie de 50%” (corect: cel puţin jumătate de zodiac este afectat).

Potrivit monitorizării, folosirea cratimei pune, în continuare, destul de multe probleme. Cele mai multe greşeli privesc scrierea substantivelor compuse, mai ales cu „şef” şi cu „prim”. De semenea raportul cuprinde greşeli de punctuaţie, de pronunţie (de exemplu, rostirea greşită a literei „x”), utilizarea englezismelor şi a calcurilor după engleză.

În luna martie 2016, au fost monitorizate (de către echipa alcătuită din Blanca Croitor, Andreea Dinică, Ionuţ Geană, Dana Manea, coordonator Rodica Zafiu) 12 televiziuni (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, Naţional TV, Antena 3, România TV, B1 TV, Realitatea TV şi Digi 24) şi două radiouri (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ.

S-au efectuat 300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri. La fel ca în etapele precedente, au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective.

Lista posturilor monitorizate în această etapă corespunde, în mare măsură, listelor folosite în monitorizările din etapele precedente (în special celor din ultimele rapoarte, realizate în anul 2012), ceea ce permite comparaţia şi formularea de concluzii mai generale asupra calităţii limbii române folosite în presa audiovizuală.