CNAS: Gărzile făcute de medici la centrele de permanenţă vor fi plătite până la sfârşitul acestei săptămâni

CNAS a reglementat situaţia financiară a centrelor de permanenţă din toată ţara, iar gărzile efectuate de medici la aceste centre vor fi plătite până la finalul acestei săptămâni, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de reprezentanţii Casei.

Centrele de permanenţă sunt în relaţii contractuale cu casele judeţene de asigurări de sănătate, sursa de finanţare a acestor unităţi medicale fiind transferurile de la bugetul de stat către CNAS, prin intermediul Ministerului Sănătăţii.

„În condiţiile în care, ulterior adoptării Legii bugetului de stat pe acest an, tarifele de decontare a serviciilor efectuate de centrele de permanenţă s-au triplat, suma iniţial alocată acestor unităţi sanitare pentru întregul an 2018 (61,5 milioane lei) a asigurat finanţarea doar pentru patru luni de activitate. Ca urmare a demersurilor efectuate de Ministerul Sănătăţii şi CNAS pentru suplimentarea fondurilor destinate centrelor de permanenţă, într-o primă etapă s-au alocat acestora încă 25,1 milioane lei din fondul de rezervă al guvernului”, arată CNAS.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei citate, la rectificarea bugetară din septembrie, s-au alocat încă 65 de milioane de lei în acelaşi scop, sumă care a fost repartizată de CNAS caselor judeţene pentru a asigura plata la zi a centrelor de permanenţă, cel mai târziu până la sfârşitul săptămânii în curs.

Alte articole

CNSAS arată luxul în care trăiau foștii securiști turnători, în timp ce românii mureau de foame. Mobilă de mahon, covoare persane și tablouri de Grigorescu, împărțite între oamenii regimului

Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

„În aceste condiţii, considerăm că nu există niciun motiv pentru blocarea activităţii acestor centre şi facem apel la un echilibru al afirmaţiilor şi demersurilor în spaţiul public, pentru evitarea inducerii unei stări de confuzie persoanelor care apelează la serviciile medicale respective. În continuare, se fac demersuri pentru asigurarea finanţării centrelor de permanenţă pe perioada următoare, până la sfârşitul anului”, afirmă reprezentanţii CNAS.

La începutul săptămânii, Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) atrăgea atenţia că medicii care lucrează în centrele de permanenţă nu au primit de patru luni banii pentru orele petrecute în gărzi de la casele judeţene de asigurări de sănătate, motivul fiind acela că nu s-au alocat la timp fondurile de la Ministerul Finanţelor. Reprezentanţii SNMF spuneau că nemulţumirea medicilor creşte, mai ales că banii sunt necesari atât pentru plata angajaţilor, cât şi pentru funcţionarea centrelor.

Potrivit SNMF, este a patra lună de când medicii care lucrează în centre de permanenţă nu au primit de la Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate banii pentru orele petrecute în gărzi.

„Întârzierea este justificată diferit la nivelul fiecărei case judeţene de sănătate, dar explicaţia este una singură: nu s-au alocat la timp fondurile necesare de la Ministerul Finanţelor. Aceste sume cuvenite conform clauzelor contractuale sunt necesare pentru plata angajaţilor care lucrează în centrele de permanenţă şi acoperirea cheltuielilor de funcţionare. În aceste condiţii în care de patru luni medicii de familie subvenţionează funcţionarea centrelor de permanenţă, nivelul de nemulţumire a medicilor este în continuă creştere”, arăta sursa citată.

În întreaga ţară sunt 352 de centre de permanenţă, majoritatea în zonele rurale sau izolate, precum şi în zone urbane în locul camerelor de gardă ale spitalelor desfiinţate.

„Centrele de Permanenţă au fost create pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, dar ele reprezintă în acelaşi timp o soluţie privind accesul la servicii medicale de urgenţă pentru pacienţii din mediul rural. În aceste centre se salvează vieţi care altfel s-ar pierde până la intervenţia serviciilor de urgenţă specializate. Dacă întârzierea plăţilor se prelungeşte, medicii de familie sunt hotărâţi să demareze acţiuni legale de recuperare a sumelor restante”, se arăta în comunicatul semnat de preşedintele SNMF, dr. Dina Mergeani.