CNIPMMR: Nu susţinem introducerea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neplata a 32 de taxe şi impozite

„Soluţia pentru recuperarea acestor datorii este dată de întărirea capacităţii ANAF de a controla şi recupera datorile restante, în paralel cu o eficientizare a managementului companiilor de stat. CNIPMMR consideră că lista cu cele 32 de taxe şi impozite, include taxe care nu au de-a face cu contribuţiile sociale, cu drepturile la pensie, asigurări de sănătate ale angajaţilor, lărgeşte nejustificat sfera faptelor pentru care contribualii sunt pasibili de închisoare, ajungându-se la o interpretare extensivă a noţiunii de ‚contribuţii sociale’ în detrimentul întreprinzătorilor”, spun oficialii CNIPMMR, într-un comunicat.

Aceştia afirmă că Guvernul mută întreagă presiune a reţinerii şi plăţii impozitelor şi taxelor pe plătitor, organele de inspecţie fiscală având o sarcină mult mai facilă în controlul acestuia.

„Cel care are obligaţia reţinerii şi plăţii taxelor şi impozitelor devine un prestator de servicii cu titlu gratuit pentru stat, efectuând servicii fiscale – reţineri şi plăţi- care nu sunt pentru veniturile sale, ci pentru veniturile unui terţ, în lipsa oricărei facilităţi fiscale din partea statului, sub ameninţarea legii penale”, adaugă reprezentanţii CNIPMMR.

CNIPMMR susţine efectuarea controalelor şi aplicarea legilor în vigoare în acest moment, pentru recuperarea datoriilor la bugetele asigurărilor sociale, la cei incorecţi, şi în special la primii 100 de datornici din lista ANAF, „şi nu introducerea răspunderii penale pentru 1.259.532 de profesionişti activi din punct de vedere juridic la data de 30 noiembrie 2017 pentru 500 de rău platnici, care au o pondere a obligaţiilor fiscale restante în total obligaţii fiscale ale persoanelor juridice de 72,67%, respectiv 13.394.628.925 lei din 18.433.293.000 lei datorii”.

Alte articole

Cine sunt românii cei mai afectați de măsurile fiscale din 2026. Adrian Negrescu: ”Ne așteptăm la o explozie de taxe noi, se vor reduce salariile”

Impozitele cresc, din nou, după adoptarea Pachetului 2 de măsuri de austeritate. Cât vor plăti în plus românii care dețin un PFA

De asemenea, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 12 – 18 decembrie Testul IMM pentru proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative- care a vizează angajarea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor şi contribuţiilor.

Respondenţii, în număr de 544, sunt: 58,8% microîntreprinderi, 23,1% întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii, 2,5% întreprinderi mari şi 3,7% altă formă juridică.

Întrebaţi dacă au întâmpinat dificultăţi în reţinerea şi plata, în tot sau în parte a impozitelor şi contribuţiilor, 74,1 % dintre respondenţi au răspuns pozitiv .

De asemenea, printre cele mai importante motive care au creat dificultăţi în reţinerea şi plata, în tot sau în parte a impozitelor şi contribuţiilor, respondenţii au menţionat: neîncasarea la timp a facturilor de la beneficiar- 92,2% plata întârziată din contractele de achiziţie publică- 80,7% · factorilor aleatorii (blocaje în economie, condiţii meteo nefavorabile, etc)- 69,5%, dificultăţi privind obţinerea unui credit bancar sau a altor finanţări- 46,4%.

„Întrebaţi dacă sunt de acord cu angajarea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, în tot sau în parte, în cel mult 30 de zile de la împlinirea termenului legal, a unui număr de 32 de impozite şi contribuţii, 94,4% au răspuns că nu sunt de acord”, informează CNIPMMR.

Printre cele mai importante efecte negative identificate de către respondeţi ce pot apărea ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă, se numără: sporirea controalelor abuzive, ca urmare a îndemnizaţiilor de stimulare a personalului din cadrul ANAF şi MFP- 87%, închiderea societăţilor- 74,4%, concedierea personalului şi şomaj- 65,9% şi reducerea veniturilor la buget, ca urmare a închiderii societăţilor şi plata îndemnizaţiei de şomaj şi ajutoare sociale- 49%, precum şi reducerea investiţiilor- 36,6% 6.

„Testul IMM efectuat de CNIPMMR a evidenţiat că măsura este total nejustificată. Furnizorii/prestatorii din contractele de achiziţie publică, în special IMM-uri, pot fi puşi în situaţia de a nu avea lichidităţile necesare pentru plata obligaţiilor la bugetele de asigurări sociale, în condiţiile efectuării de plăţii întârziate, cu încălcarea termenului de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 73/2013, admistratorii de IMM-uri fiind pasibili de răspundere penală, în condiţiile în care neplata la timp a prestaţiilor efectuate în contractele de achiziţie publică din partea autorităţilor contractante nu este infracţiune, ci sunt aplicate penalităţi de întârziere”, mai spun reprezentanţii CNIPMMR.

În plus, conform situaţiei primilor 500 debitori persoane juridice cu obligaţii fiscale restante la bugetele de asigurări sociale înregistrate la 30 septembrie 2017 şi neachitate până la data publicării pe site, cele mai mari datorii în valoare de 3.733.250.565 lei, sunt înregistrate de o societate de stat, respectiv Compania Naţională a Huilei, care are aproximativ 3.000 de angajaţi. Pe primele 12 locuri în topul datornicilor sunt zece companii de stat: Societatea Comercială pentru Închiderea şi Conservarea Minelor, CFR, Complexul Energetic Hunedoara, Romaero, Moldomin, RAAN, Urban SA, CET Iaşi, CFR Marfă şi Regia Autonomă de Transport Public Iaşi.

Citeşte şi Ministerul Finanţelor: Deficitul bugetului consolidat coboară la 0,79% din PIB