COD ROŞU emis de ANM pentru zona de munte, risc ridicat de avalanşe

Publicat: Duminică, 13 Ianuarie 2019 06:50 // Actualizat: Duminică, 13 Ianuarie 2019 06:50 // Sursa: romaniatv.net

ANM avertizează că riscul de căderi de zăpadă se menţine ridicat în toate masivele muntoase, arată ultimul buletin nivologic.

Evoluţia vremii în intervalul 12.01.2019 ora 20 – 13.01.2019 ora 20:

Vremea va fi închisă, iar cerul va fi mai mult noros. Pe arii relativ extinse în Carpații Occidentali și în nordul celor Orientali, unde izolat și cantitățile pot fi mai însemnate cantitativ, și local în rest, va ninge. Stratul de zăpadă, va crește ușor, și va depăși local 5 cm în Carpații Occidentali și în nordul celor Orientali. Vântul va sufla moderat, cu intensificări care la rafală vor atinge viteze de 60-80 km/h, temporar viscolind sau spulberând zăpada, iar pe creste de 90-100 km/h. Local se va semnala ceață asociată și cu depuneri de chiciură.

Peste 1800 m: temperaturi minime: -17 la -13 gr.C; temperaturi maxime: -10 la -7 gr.C

Sub 1800 m: temperaturi minime: -13 la -9 gr.C; temperaturi maxime: -7 la -2 gr.C

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Făgăraș: risc mare

La altitudini de peste 1800 m, în partea superioară a stratului, regăsim un strat instabil de 40-50 cm de zăpadă recentă, ușoară, cu rezistență scăzută și coeziune slabă între cristale. Straturile profunde sunt mai stabile, dar regăsim plăcile de vânt mai vechi, acoperite de zăpadă proaspătă, care sunt în continuare un factor de risc important. O parte din zăpada căzută în ultimele săptămâni a fost transportată de vânt, iar în zonele adăpostite s-au format depozite de dimensiuni însemnate. Declanșarea avalanșelor de medii dimensiuni e probabilă chiar și la o supraîncărcare slabă, iar prin angrenarea straturilor subiacente, pot rezulta avalanșe de mari dimensiuni.

La altitudini mai mici de 1800 m, chiar dacă baza stratului de zăpadă este relativ stabilă, partea superioară e instabillă, formată din zăpadă recentă, cu coeziune slabă între cristale. În zonele adăpostite și pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă. Declanșările de avalanșe medii și izolat mari, sunt posibile la supraîncărcări slabe pe pantele suficient de înclinate.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Bucegi: risc însemnat

La altitudini mai mari de 1800 m, stratul de zăpadă este instabil în partea superioară a stratului (primii 30 cm), fiind format din zăpadă recentă, spulberată de vânt, cu rezistență scăzută și coeziune slabă între cristale. În profunzime, predomină cristalele fine, intercalate cu plăci de vânt și cruste de gheață. Aceste straturi inferioare, chiar dacă sunt ușor consolidate, pot fi angrenate de straturile superioare în avalanșe de medii și izolat chiar de mari dimensiuni. Declanșarea avalanșelor e posibilă chiar și la o supraîncărcare slabă a stratului, mai ales pe pantele mai înclinate, în special prin ruperea plăcilor de vânt. La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă este relativ consolidat, însă stratul de suprafață, ce depășește pe alocuri 30 cm, este format din zăpadă recentă, de tip pulver, și este instabil. Un risc crescut îl reprezintă depozitele de zăpadă de pe văi și din alte zone adăpostite. Declanșările de avalanșe sunt posibile chiar la supraîncărcăre slabă cu turiști sau schiori, pe pantele suficient de înclinate.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu - Godeanu: risc însemnat

La peste 1800 m, primii 10-20 de cm de la suprafața stratului sunt formați din zăpadă recentă, cu rezistență scăzută. Vântul a favorizat depunerea și acumularea zăpezii în zonele adăpostite și pe văi, iar acolo stratul instabil de la suprafață este de dimensiuni mai mari. La interior stratului este relativ compact dar prezintă numeroase plăci de vânt, în special pe versanții estici și sudici. La supraîncărcări slabe se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii, iar în zonele cu acumulări însemnate, avalanșele pot fi, izolat, și de dimensiuni mari. Și la altitudini mai mici de 1800 m, stratul de zăpadă are grosimi mari, iar în zonele adăposite s-au format depozite însemnate. Stratul de la suprafață este instabil, fiind constituit din zăpadă căzută recent. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai înclinate.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Parâng - Șureanu: risc mare

La peste 1800 m, deși zăpada din partea superioară a stratului (circa 50 cm) s-a mai tasat şi compactat uşor prin formarea de legături slabe între cristale, aceasta rămâne de tip pulver, uşoară şi instabilă. În special pe versanții sudici, se întâlnesc numeroase plăci de vânt de grosimi variabile. Vântul de la nivelul crestelor a spulberat zăpadă spre zonele adăpostite, unde s-au acumulat cantităţi mai mari de zăpadă. Avalanșe medii și mari se pot declanșa pe pantele înclinate, inclusiv la supraîncărcări slabe. La sub 1800 m, stratul este puţin stabil, iar pe văi şi în zonele adăpostite sunt formate troiene ce pot avea un volum considerabil. Astfel că, pe pantele suficient de înclinate declanşarea avalanşelor este posibilă chiar şi la slabe supraîncărcări, iar în cazuri izolate se pot declanşa și avalanșe de dimensiuni mari, prin angrenarea straturilor subiacente.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Munții Vlădeasa – Muntele Mare: risc însemnat

Stratul este format în partea superioară, în primii 30-40 cm, din zăpadă tip pulver și chiciură de suprafață, cu rezistență scăzută și coeziune slabă între cristale. În profunzime, stratul de zăpadă este mediu stabilizat, însă se regăsesc plăci de vânt și cruste de gheață care, prin fractură la supraîncărcări mici, pot declanșa avalnșe de dimensiuni medii. De asemenea, plăcile de vânt și crustele de gheață se pot constitui în planuri de alunecare pentru straturile instabile superioare. Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Nordică a Carpaților Orientali (zona Munților Rodnei): risc însemnat La peste 1800 m, la suprafață sunt prezente multiple plăci de vânt și un strat de zăpadă recentă, uscată, cu un grad scăzut de rezistenţă şi coeziune între cristale, de grosime variabilă. Pe văi și în zonele adăpostite sunt depozite însemnate de zăpadă ce pot atinge câțiva metri. Pe pantele cu înclinare mare, declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe.

La altitudini mai mici de 1800 m stratul are dimensiuni mai reduse și este relativ stabil, iar avalanșele sunt posibile doar în cazuri izolate, la supraîncărcări mari.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Centrală a Carpaților Orientali (zona Munților Călimani – Bistriței - Ceahlău): risc însemnat

La peste 1800 m, în primii 30-40 cm, găsim un strat de zăpadă recentă, uscată, cu un grad scăzut de rezistenţă şi coeziune între cristale. Atât la suprafață cât și în profunzime, stratul de zăpadă are în compoziție plăci de vânt (recente și mai vechi), cu precădere pe versanții sudici și estici. Pe văi și în zonele adăpostite sunt depozite mai însemnate de zăpadă. Pe pantele cu înclinare mare, declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe. La altitudini mai mici de 1800 m stratul, deși are dimensiuni considerabile, este relativ stabil la bază, iar avalanșele sunt posibile în cazuri izolate, la supraîncărcări mari, în special în zonele unde sunt acumulări mai mari de zăpadă, pe văi și pe jgheaburi unde și riscul este mai ridicat.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
alerta ANM ANM buletin nivologic cod avalansa prognoza meteo
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.7249
RON
18 Jun
noapte 20 °
zi 30 °
Ultimele joburi adaugate
24 H