Șoferii profesioniști care doresc să obțină sau să își reînnoiască permisul pentru a conduce camioane sau mijloace de transport în comun trebuie să treacă printr-o serie de investigații medicale, printre care și consultul unui medic pneumolog.

Un consult de pneumologie va stabili dacă este sau nu necesar un test de apnee în somn. Această afecțiune presupune pauze respiratorii frecvente, cu o durată de peste 10 secunde, în somn. Un simptom al acestei afecțiuni este și scăderea bruscă a oxigenului în sânge.

Apneea în somn poate fi rezultatul altor afecțiuni, printre care se numără hipertensiunea arterială, diabetul, diferite boli cronice de plămâni, AVC sau Parkinson. Sindromul poate fi influențat și de consumul de droguri/alcool, fumat sau congestia nazală.

Citește și: Cod rutier 2023. Schimbare uriaşă la propunerea UE, românii cu aceste afecţiuni pot rămâne fără permis

„Unul dintre motivele pentru care este necesară o asemenea investigație e numărul mare de accidente cauzate de oboseala șoferilor. Mai mult, este și urmarea armonizării legislației din România cu cea europeană, care e foarte strict în acest domeniu.

Aproape 30 la sută dintre șoferii profesioniști suferă de apnee în somn. De aceea, cei care au premise pentru anumite categorii trebuie să fie consultați de către medicul pneumolog. Ei vor completa un chestionar de screening. Rezultatul acestui chestionar coroborat cu cel al unor analize de sânge ne va arată dacă există vreo suspiciune de apnee în somn.

Sunt, însă, și câteva criterii care pot duce direct la o indicație de consult pentru acest sindrom. Vorbim de vârsta, sex, și asta pentru că bărbații au o predispoziție mai mare, greutatea, obezitatea fiind o altă cauză posibilă, la fel ca și circumferința gâtului. Persoanele cu gât gros au, în general, cai respiratorii mai înguste”, explică Ștefan Mihaicuță, medic primar pneumolog.

Citește și: Noi reguli pentru permise de conducere. Unii șoferi vor putea conduce doar cu însoțitor, noi sancțiuni pentru șoferii care se urcă beți la volan și decăderea dreptului de a conduce cu efect la nivelul întregii UE

Apneea în somn este de două feluri – moderată sau severă. Această se manifestă, pe lângă episoadele de oprire a respirației, și prin sforăit zgomotos, insomnii, somnolență, nervozitate, oboseală accentuată pe parcursul zilei, dificultăți de concetrare și depresie.

„Din păcate, puțini sunt cei care înțeleg ce consecințe poate avea această boală. Iar efectele sunt pe termen lung. Confirmarea bolii se face în urma unei polisomnografii, un test în care pacientul este conectat la un aparat care îi monitorizează activitatea cerebrală, inima și plămânii.

Se urmăresc tiparele de respirație, mișcările brațelor și concentrația de oxygen în timpul somnului. Pentru aceasta este însă necesară internarea în spital. Există însă și varianta simplificată a acestei investigații, prin care testul se poate efectua la domiciliu cu ajutorul unui aparat portabil, care nu are însă aceeași sensibilitate și complexitate ca polisomnograful”, mai spune medicul.

Șoferii profesioniști care suferă de această afecțiune au nevoie de un aviz autorizat pentru a-și putea exercita meseria.

„Asta nu înseamnă că nu pot să își desfășoare activitatea, dar necesită administrarea unui tratament care presupune fie folosirea unor dispozitive speciale de tip CPAP, adică poartă o masca ce acoperă gura și nasul și care permite ajustarea presiunii la timpii respiratorii. Evident, trebuie evitate alcoolul, calmantele și trebuie să existe o scădere în greutate. Există, însă, și un tratament chirurgical pentru cazurile severe de apnee”, a adăugat Ștefan Mihăicuță, potrivit adevarul.ro.