Cod rutier 2024. O nouă schimbare, „recensământul” anual care ar putea reduce accidentele grave. Ce trebuie să ştie şoferii şi poliţiştii

COD RUTIER 2024. În decembrie 2004, când basistul Teo Peter de la Compact a murit într-un accident de maşină, provocat de un angajat al Ambasadei SUA la Bucureşti care nu a văzut indicatorul rutier mascat de vegetaţie. Au trecut 20 de ani de atunci, au fost alte sute de evenimente rutiere tragice cauzate de vizibilitate redusă a semnelor rutiere şi, chiar dacă avem încălzire globală, pădurile se taie doar acolo unde aduc bani, iar jungla urbană se întinde an de an.

Potrivit unui proiect legislativ însă, Poliția Rutieră va verifica toate indicatoarele cel puțin o dată pe an, indiferent de tipul de drum, iar administratorii drumurilor vor fi trași la răspundere pentru modul în care au fost amplasate și îngrijite marcajele rutiere.

Conform Codului Rutier, mijloacele de semnalizare rutieră trebuie să fie realizate şi instalate astfel încât să poată fi observate cu uşurinţă şi de la o distanţă adecvată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte și să ofere șoferilor și pietonilor timp de reacție. De asemenea, acestea trebuie să fie în deplină concordanţă între ele şi într-o stare tehnică de funcţionare corespunzătoare. Obligația de instalare și de întreținere a acestora revine administratorului drumului public respectiv ori al căii ferate, după caz, iar amplasarea se execută numai cu avizul prealabil al Poliţiei Rutiere. Însă administratorii drumurilor nu respectă aceste obligații.

Cătălin Codescu, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie: „Vizibilitatea indicatoarelor nu este reglementată în mod expres într-un act normativ, însă se pune problema vizibilităţii optime, între 50-100 de metri în localitate”.

Lucru care la noi nu se întâmplă, pentru că tăierea vegetaţiei care încurcă circulaţia trece, de fiecare dată, printr-un proces birocratic lung.

Administrația Străzilor, care se afla în subordinea Primăriei Generale, administrează indicatoarele rutiere amplasate pe străzi, însă nu poate interveni în toaletarea pomilor. Poate face doar o sesizare către Administraţia Domeniului Public de sector. ADP trebuie să taie frunzele şi crengile pomilor, însă numai după ce primeşte primeşte un aviz de la Direcţia de Mediu, care se află tot în subordinea Primăriei Generale.

Cod Rutier 2024 Când este permisă depăşirea pe drumurile publice. Atenţie, şoferi, s-a schimbat legea!

Cod rutier 2024. Semafoare puse la întâmplare

„Deşi avem condiţii generale de amplasare a mijloacelor de semnalizare rutieră, cerinţele de bază pentru mijloace de semnalizare rutieră, se pare că acestea nu sunt respectate de administratorii drumurilor. Astfel, întâlnim indicatoare cu treceri de pietoni ascunse în spatele copacilor, marcaje rutiere inexistente, indicatoare rutiere neconforme, cu dimensiuni diferite de cele standard şi care nu mai au vopsea lizibilă pe ele şi, de asemenea, cozi uriaşe de autovehicule formate din pricina unor semafoare puse la întâmplare pe străzile din România”, arată inițiatorii proiectului legislativ, precizând că majoritatea autorităţilor locale care sunt şi administratori de drum au recunoscut că nu au efectuat nici un marcaj rutier în ultimii ani în multe zone ale localităţilor lor, motivând că bugetul alocat în prezent abia acoperă necesarul unui sector/cartier.

Deși inspecțiile de siguranță a drumurilor ar trebui făcute de către Autoritatea Rutieră Română (ARR), din rapoartele anuale de activitate ale instituției reiese că, în perioada 2019-2021, doar 13,45% din drumuri au fost verificate. Iar pentru același interval de 3 ani, nu există nicio solicitare din partea primăriilor și consiliilor județene „de verificare pe reţeaua de autostrăzi, a drumurilor judeţene, dar şi a străzilor de categoria I şi II din municipii şi oraşe, cu excepţia municipiului Bucureşti”.

Prin urmare, proiectul legislativ pus pe masa senatorilor prevede ca inspecțiile de siguranță să fie făcute de către Poliția rutieră, inclusiv după amplasarea indicatoarelor, pe toate tipurile de drum.

„Poliţia rutieră are obligaţia, o dată la 12 luni, să verifice dacă mijloacele de semnalizare rutieră, precum şi alte dispozitive speciale existente pe autostrăzi, drumuri expres, drumuri internaţionale «E», drumuri naţionale, drumuri judeţene şi străzile municipiilor şi oraşelor din România sunt amplasate/ montate coerent, lizibile, recognoscibile şi lizibile”, conform proiectului.

După verificări, polițiștii vor trimite administratorului drumului o notă de constatare care conține toate problemele sesizate, iar administratorii vor avea 120 de zile pentru a corecta deficiențele constatate. În caz contrar, aceștia vor fi amendați conform prevederilor în vigoare.

„Pentru ca drumurile publice fără marcaje şi indicatoare rutiere să nu mai fie un pericol public, pentru ca România să nu rămână în continuare pe ultimele locuri din Europa în ceea ce priveşte siguranţa rutieră, iar mii de români să moară pe străzi în accidente cumplite, este necesară implicarea maximă a Poliţiei rutiere în gestionarea siguranţei rutiere, în gestionarea crizei mijloacelor de semnalizare rutieră de pe drumurile publice din România.”

 

Peste 1.000 de kilometri de drum au marcajele deteriorate

Conform unor verificări făcute în anul 2021, peste 1.100 de kilometri de drum din România au marcajele rutiere deteriorate, iar peste 5.500 de indicatoare lipsesc cu desăvârşire, spun inițiatorii documentului, subliniind că lipsa marcajelor rutiere şi ale indicatoarelor face ca ţara noastră să ocupe primul loc în Europa la capitolul accidente rutiere. Mai mult, polițiștii nu dau amenzi administratorilor drumurilor pentru lipsa marcajelor și a indicatoarelor, ci pentru alte motive: neaplicarea materialului antiderapant în zonele cu polei, neîntreţinerea părţii carosabile etc. „Pentru exemplificare, în primele 10 luni ale anului 2021, Brigada Rutieră din Bucureşti a întocmit doar 160 de informări privind situaţia mijloacelor de semnalizare către administratorii drumurilor, în condiţiile în care numai sectorul 2 din Bucureşti are peste 700 de treceri de pietoni neconforme”.

COD RUTIER 2024. Toți șoferii trebuie să știe această regulă! Amenda este uriașă dacă ai acest obiect în mașină

Potrivit Poliţiei Rutiere, în 2021, s-au petrecut 4.915 de accidente grave, soldate cu 1.779 de decese, 3.790 de persoane rănite grav și 2.235 rănite uşor. Dintre acestea, 470 de accidente s-au petrecut pe trecerile de pietoni și s-au soldat cu 101 decese şi 375 răniţi grav. Foarte mulţi șoferi au declarat că nu au văzut semnul de circulaţie, acesta fiind ascuns în spatele copacilor, dar şi faptul că marcajul pentru trecerea de pietoni era şters.

Există şi excesul de zel, 11 treceri pe 200 de metri

În timp ce pe unele drumuri semnele de circulație lipsesc cu desăvârșire, pe altele e „pădure” de indicatoare, iar unele treceri de pietoni se termină într-un gard sau într-un zid.

„Abundenţa aberantă a semnelor de circulaţie” este exemplificată cu o stradă din Botoșani pe care au fost puse trei indicatoare la distanță de circa un metru unul de altul: „primul ridică restricţia de circulaţie cu 25 de kilometri la oră prezentă pe lungimea străzii. La fix 134 de centimetri de acest indicator urmează altul, cu semnificaţia «Stop». Conform semnelor de circulaţie, şoferii pot circula cu 50 de kilometri la oră pe o distanţă de 134 de centimetri, pentru ca mai apoi să fie obligaţi să oprească maşina. Seria de indicatoare este încheiată de cel care semnalează trecerea de pietoni şi care, la rândul său, obligă şoferul să reducă viteza până la 30 de kilometri la oră”.

Citeşte şi: Ce se întâmplă dacă circuli cu parbrizul spart. Codul Rutier arată clar ce pățesc cei care ignoră regula

Totodată, între Floreşti şi Cluj, pe DN 1, s-a permis virajul la stânga peste trei benzi de circulaţie din sens opus, iar la Suceava există o stradă care, la o lungime de 200 de metri, are 11 treceri de pietoni, exemplifică inițiatorii documentului.

Proiectul de lege privind modificarea și completarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este semnat de 30 de parlamentari de la mai multe partide politice.

Cod rutier 2024. Poliția Rutieră, obligată să anunțe prezența radarelor

Poliția Rutieră ar putea fi obligată, prin lege, să informeze conducătorii auto despre amplasarea radarelor. Măsura are scopul de a permite șoferilor să afle unde sunt montate dispozitivele.

Conform unei propuneri legislative adoptate de Senat, poliția rutieră ar putea fi obligată prin lege să informeze conducătorii auto despre amplasarea radarelor. Potrivit proiectului de lege, echipajele de poliție nu vor mai putea să opereze în mod discret pentru a surprinde șoferii care depășesc limita de viteză.

Conform proiectului de lege, poliția rutieră va trebui să anunțe prezența radarelor pentru măsurarea vitezei autovehiculelor prin diverse mijloace, cum ar fi indicatoare rutiere sau mass-media.

Aceasta va permite conducătorilor auto să fie informați în avans cu privire la dispozitivele de măsurare a vitezei și să își ajusteze comportamentul în trafic în consecință.

„Autovehiculele poliţiei, staţionate sau în deplasare, cu care poliţiştii rutieri se află în misiune de supraveghere şi control, utilizează semnale de avertizare luminoase şi sau sonore.

Folosirea dispozitivelor de măsurare a vitezei se face doar de către poliţiştii rutieri din autovehiculele poliţiei inscripţionate sau din afara acestora, la loc vizibil pentru participanţii la trafic”, se precizează în textul proiectului de lege.

Cum pot afla șoferii unde sunt amplasate radarele

Noua lege stabilește că Poliția Rutieră va fi obligată să anunțe prezența radarelor fie prin indicatoare rutiere, fie prin mass-media.

„Poliția Rutieră avertizează conducătorii de autovehicule în legătură cu prezența în trafic a dispozitivelor de măsurare a vitezei prin mass-media sau panouri de avertizare. Conducătorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de măsurare a vitezei”, se arată în propunerea legislativă.

Șoferii vor avea dreptul să folosească propriile dispozitive de detectare a radarelor Poliției Rutiere, cu excepția aparatelor de bruiaj, care sunt interzise.

Aceste modificări legislative urmează să fie discutate în Camera Deputaților și, dacă vor fi adoptate, vor fi trimise Președintelui României pentru promulgare.

Astfel, abia după publicarea acestora în Monitorul Oficial, polițiștii vor fi obligați să anunțe prezența radarelor conform noilor reguli.

În general, limita de viteză în localitate este de 50 km/h. Această viteză este valabilă atât pe drumurile din oraș, cât și pe cele care traversează sate și comune.

Dar, pot fi situații în care viteza maximă admisă să fie mai mare. De exemplu, în localitatea Românești, județul Prahova, viteza legală pe DN 1 este de cel mult 70 km/h.

Șoferii trebuie să fie foarte atenți la indicatoarele rutiere pentru că sunt zone unde viteza este limitată fie din cauza unor lucrări, fie pentru că urmează o școală, un spital sau o trecere de pietoni.