Cod rutier 2024. Veşti proaste pentru românii care vor permis, condiţii draconice

Cod rutier 2024. Coaliţia pentru Siguranţă Rutieră, care reuneşte autorităţi, instituţii şi organizaţii nonguvernamentale care îşi propun să contribuie la reducerea semnificativă a numărului de accidente pe şoselele din România, a publicat, miercuri, o Cartă Albă a Siguranţei Rutiere, document care îşi propune reducerea semnificativă a numărului de evenimente în trafic. Documentul are propuneri pe termen scurt şi mediu, printre acestea regăsindu-se creşterea nivelului dificultăţii examenului auto, înăsprirea sancţiunilor pentru abateri la Codul Rutier, implementarea unui sistem automat de camere video, inclusiv în zonele urbane, care să fie însoţit de amenzi automate sau introducerea educaţiei rutiere ca materie opţională în şcoli.

O mașină, 10 oameni și-un câine, tabloul pur românesc surprins pe străzile din Bacău: „Să nu claxonați… să nu aveți surprize”
Carta Albă a siguranţei rutiere este, potrivit realizatorilor ei, ”un document strategic regrupând potenţiale proiecte, campanii şi propuneri de politici publice cu scopul de a se adresa problemelor cu care se confruntă în prezent siguranţa rutieră” care îşi propune să acorde sprijin în implementarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră 2022-2030, ”întrucât siguranţa rutieră este o responsabilitate comună a tuturor actorilor care participă la dinamica traficului auto din România”.

Documentul dat publicităţii miercuri are propuneri pe termen scurt şi mediu, pentru diverse direcţii de acţiune. Cod rutier 2024. Una dintre propuneri este legată de ”impunerea unui sistem automat de camere video, inclusiv în zonele urbane care să fie însoţite de amenzi automate, obiectiv propus pentru anul 2024 şi care are ca acop managementul vitezei pe şosele”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Acest sistem ar avea un rol în sancţionarea comportamentelor neadecvate în trafic şi ar contribui la prevenirea încălcărilor de viteză în zonele astfel supravegheate”, susţin realizatorii Cartei Albe.
Tot pentru managementul vitezei, este propusă, în orizontul de timp 2024, dotarea Poliţiei Rutiere cu vehicule neinscripţionate, având în vedere că ”modelul de bune practici în UE care aduce eficienţă pentru reducerea vitezei în trafic este utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei şi din autovehicule care nu au înscrisurile Poliţiei şi nu sunt amplasate în locuri vizibile”.

Alte articole

Documentul care nu mai este necesar la înscrierea pentru obținerea permisului auto în 2026. Care sunt actele care trebuie incluse în dosarul de examinare

S-a dat lege! Când rămâi fără permis auto dacă nu plătești o amendă de circulație

”Un prim pas pentru atingerea acestui obiectiv, care va scădea cu cel puţin 20% numărul de accidente rutiere, va fi dotarea cu cel puţin 5 vehicule de diferite mărci neinscripţionate în fiecare judeţ”, precizează sursa citată.

Cod rutier 2024. O altă propunere vizează reanalizarea modului de obţinere a permisului auto. ”Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române din 10 mai 2023, 28% dintre accidentele grave din 2022 au fost cauzate de şoferi cu mai puţin de un an de experienţă. Astfel, ar trebui demarate acţiuni pentru a ridica nivelul dificultăţii examenului auto, spre exemplu prin revenirea la probele de poligon şi de conducere de noapte”, se mai arată în Cartă.

Documentul propune şi modificarea sistemului sancţionator pentru abaterile rutiere, arătând că ”măsuri precum creşterea sancţiunilor, de la ridicarea numerelor pentru contravenţii medii, la confiscarea maşinii pentru contravenţii grave şi infracţiuni, ar putea avea un efect disuasiv pentru participanţii la trafic care nu ţin cont de măsurile de siguranţă”.

Semnul de circulație care îi încurcă grav pe șoferi. Mulți conducători auto nu știu ce înseamnă acest indicator: „Atenție, intrăm într-un cerc”
”Această măsură este corelată cu îmbunătăţirea procedurii de executare silită, astfel încât să se îmbunătăţească gradul de colectare a amenzilor acordate în urma abaterilor rutiere. Această măsură este considerată vitală pentru consolidarea responsabilităţii individuale şi prevenirea comportamentelor care încalcă regulile de circulaţie”, explică cei care fac propunerea.

Potrivit acestora, siguranţa rutieră trebuie să fie considerată o prioritate naţională şi trebuie să fie combătută prin mijloace de prevenţie, precum educaţia.

”Considerăm că este util un program adresat atât preşcolarilor şi şcolarilor, cât şi tinerilor care urmează să devină şoferi. Cunoscând importanţa colaborării cu instituţiile şi cu autorităţile publice, Coaliţia pentru Siguranţă Rutieră va milita pentru introducerea unei materii opţionale în şcoli privind educaţia rutieră, deoarece copiii şi elevii de toate vârstele trebuie să înveţe cum să-şi însuşească un comportament care să-i menţină pe ei înşişi în siguranţă mai întâi ca pietoni, dar mai apoi şi pe ceilalţi participanţi la trafic, ca şoferi”, se precizează în documentul citat.

”Iniţierea unor proiecte privind cursuri de responsabilizare a şoferilor care se bazează pe experienţa dobândită, dar subapreciază riscul la care se supun atunci când conduc distras sau atunci când nu mai sunt la curent cu actualele reglementări”, este o altă măsură propusă.

În ceea ce priveşte consumul de alcool şi droguri de către şoferi, documentul arată că, în perioada 1 ianuarie – 20 august 2022, la nivel naţional, poliţiştii au constatat 1.880 de infracţiuni de conducere sub influenţa unor substanţe psihoactive, iar pe întreg parcursul anului 2022, au fost constatate 2.866 de astfel de fapte. Statisticile din 2023 arată o creştere cu +3% faţă de aceeaşi perioadă în 2022.

În acest context, Carta Albă a siguranţei rutiere propune campanii de conştientizare, dotarea corespunzătoare a Poliţiei Rutiere cu aparatura necesară şi susţine iniţierea unor demersuri legislative privind înăsprirea pedepselor pentru cei care consumă alcool sau substanţe psihoactive la volan.

Documentul mai prevede susţinerea uneui demers legislativ privind constituirea unor zone speciale de siguranţă rutieră, prin definirea, delimitarea şi reglementarea zonelor din proximitatea unităţilor din învăţământ, iniţierea unui proiect de verificare şi de refacere a marcajelor rutiere, analize privind cauzele accidentelor dar şi colaborarea multidisciplinară, abordarea profesională, sistemică şi eficientă a fenomenului accidentelor în trafic.

”Prin proiecte şi propuneri de politici publice, ne propunem să ajutăm la reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere”, susţin realizatorii documentului, amintind că rata deceselor cauzate de accidente rutiere înregistrată în România este de 86 la un milion de locuitori, faţă de 46 cât este media europeană.

De asemenea, la nivel naţional, din fiecare 100 de maşini înmatriculate, cel puţin 6 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale şi decese, numărul acestora fiind dublu faţă de cel înregistrat în alte state europene.