„Din analiza făcută de Partidul Conservator, există mai multe argumente în acest sens. Dintre cele 28 de state membre UE, trei (Franţa, Portugalia, România) sunt republici semi-prezidenţiale, unul (Cipru) – republică prezidenţială şapte (Belgia, Olanda, Marea Britanie, Spania, Luxemburg, Suedia, Danemarca) şi 17 republici parlamentare. Forma de guvernământ nu are legătură cu criteriile democratice fixate, în 1993, la Summitul UE de la Copenhaga”, a precizat vicepreşedintele PC Codrin Scutaru.

În opinia sa, schimbarea prin referendum a formei de guvernământ nu afectează în niciun fel statutul României de stat membru UE.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

EXCLUSIV – Cu ce s-ar ocupa Piedone dacă ar pierde alegerile ...

Mircea Geoană, anunț de ultimă oră despre candidatura sa ...

„Din punct de vedere istoric, chestiunea monarhică rămâne deschisă, în România, din moment ce instituţia a fost eliminată forţat, în 1947, printr-un act unilateral de renunţare/ abdicare obţinut prin constrângere dovedită şi documentată şi, în consecinţă, nul. Un referendum asupra formei de guvernământ, prin care poporul român se va putea pronunţa, după o justă şi prealabilă informare, într-un termen rezonabil, asupra acestei chestiuni este expresia firească a dorinţei de a închide sau solda această problematică o dată pentru totdeauna, oricare ar fi rezultatul final al acestei consultări”, a arătat Scutaru.

El susţine că „tergiversările şi renunţările repetate vizavi de această temă nu fac decât să acrediteze şi alimenteze ideea unei clase politice ineficiente, în special în ceea ce priveşte proasta imagine a Parlamentului – perceput ca o ascunzătoare pentru politicieni corupţi, datorită imunităţii – şi explică în mare măsură apariţia Preşedintelui jucător. Preşedintele jucător şi-a putut asuma atribuţii ce depăşesc competenţele asumate de orice monarh constituţional, fapt posibil datorită neclarităţilor textului constituţional, forţând, în repetate rânduri, interpretarea acestuia”.

Codrin Scutaru consideră că, în acest moment, modelul constituţional semi-prezidenţial nu este funcţional, coabitarea fiind imposibilă în absenţa unui corp puternic de funcţionari publici cu statut, atribuţii şi moralitate clar definite şi consolidate, pentru a asigura funcţionarea mecanismelor esenţiale ale statului, chiar în cazul divergenţei de orientare politică dintre preşedinte şi prim-ministru.

Totodată, vicepreşedintele PC consideră că neutralitatea prezidenţială, în acest moment, în România, este o construcţie artificială întrucât în realitate instituţia prezidenţială rămâne prizoniera temelor de campanie şi grupurilor politice care au sprijinit candidatura. Un regim parlamentar pur ar putea fragiliza legitimitatea instituţiei prezidenţiale, supuse alegerii de către Parlament – deci, de către alte grupuri de susţinere.